Societatea româneasca trece printr-un moment delicat din punct de vedere religios. Si asta pentru ca la nivel social s-au acutizat anumite conflicte intre religii, pe de o parte si, pe de alta parte, intre persoanele care se declara religioase si cele care ar prefera o abordare mai laica.
Biserica Ortodoxa s-a aflat (si se mai afla inca) sub presiunea misionarismului cultelor neocrestine.
Confruntata cu pierderea de credinciosi, BOR a raspuns nu cu o schimbare a doctrinei in sensul de a aduce preotul mai aproape de nevoile credinciosilor, ci cu o crestere a presiunii religioase, ridicând biserici nenumarate, prin instaurarea unei obligativitati “de facto” a participarii la orele de religie in scoli si prin infiintarea unui adevarat imperiu mass-media.
Aceasta ofensiva religioasa a fost posibila datorita cooptarii in proiect a politicienilor, indiferent de culoarea politica.
Politicienii aveau nevoie de voturi, preotii aveau posibilitatea de a influenta alegatorii, iar rezultatul a fost crearea unui cerc vicios din care nu mai pot iesi nici unii, nici altii.
Or, aceasta cooperativa dintre liderii politici si cei religiosi este denuntata de segmentul laic al societatii, care considera ca Biserica se amesteca prea mult in treburile lumesti.
Conflictul a devenit tot mai puternic pentru ca laicilor, in rândul carora intra atât ateii, agnosticii sau ortodocsii moderati, clerul a decis sa le raspunda prin apelul la fanatismul religios.
Asa se face ca o problema laica – cea a relatiei dintre Stat si Biserica – a fost transformata intr-una religioasa.
S-a ajuns ca unii slujitori ai Bisericii sa poarte polemici grele prin intermediul publicatiilor care fac parte din trustul de presa al BOR cu ziaristii care au prezentat faptele mai putin crestine ale prelatilor.
Conflictul nu-si va gasi o solutie prea curând iar in lupta sunt aruncate arme tot mai grele, pentru ca, de acum nu mai e vorba doar de principii, ci si de sume foarte mari de bani.
