O denumire prescurtata, cu putere destul de rezonanta in rândul pescarilor si mai ales al braconierilor. La „Centrul Regional de Ecologie” am intâlnit un grup de tineri care s-au prezentat simplu: „Suntem voluntari ecologisti, respectam natura, o protejam, si va invitam sa faceti acelas lucru”. Un indemn adresat celor cu spirit de aventura, pescarilor, bacauanilor iubitori de natura care vor sa vada si o alta fata a judetului, „verde”, pastrata intacta.

La inceput, a fost ADC (Asociatia pentru Dezvoltare Comunitara). Ideea i-a apartinut lui Gabriel Gritcu: „Era prin doua mii doi… când eram student in Bucuresti, la Stiinte Politice. La sociologie, ne-au invatat cum e cu Societatea civila. Apar probleme pe care niciodata autoritatile nu vor putea sa le rezolve in intregime. Probleme pe plan social, cultura, ecologie. Pot fi rezolvate prin implicarea cetatenilor care au disponibilitate, inclinatie. Impreuna cu inca sase colaboratori, in februarie, doua mii doi, am infiintat ADC-ul.

Ne-a explicat noua, atunci, cineva ca trebuie sa gasim o denumire asa, mai de impact. Ne-am axat la inceput pe problemele de mediu, de braconaj. In doua mii sase am devenit CRE. Atunci au inceput si programele de preluare in custodie a Ariilor Protejate. Au fost la inceput si voci care ne reprosau de ce nu pazim aceste arii.

CRE

Dar, atâta timp cât toate actiunile noastre se desfasoara doar pe baza de voluntariat, e greu sa multumesti pe toata lumea. Daca ar exista vointa, ca fiecare sa se ocupe de ceva, voluntar, unul de niste pasari, altul de un câine, altul de un copac, poate ca s-ar rezolva mult mai multe”.

Civili contra jandarmi

La inceputul saptamânii, m-am intâlnit cu voluntarii centrului la Insula. Pregateau organizarea competitiei de caiace dintre licee. Am profitat de ocazie pentru a intelege mai bine ce ii determina sa aloce atâta timp unei activitati care nu le aduce niciun venit. Sergiu Solomon, Balanta, implineste anul acesta treizeci de ani. De cinci ani, este voluntar.

CRE

„O zi decurge in functie de specificul fiecarei actiuni pe care o organizam. Spre exemplu, la una anti-braconaj nu poate merge oricine. Mergem cei mai experimentati. Nu putem lua elevi. Ne trezim dimineata, pe la ora doua. Ne intâlnim cu domnii de la MAI si ajungem, pe balta, pe la patru-cinci, când se lumineaza.

Incepem sa periem apele. Avem barca cu motor. Unul conduce si unul trage cu ancora. In momentul când am dat de o plasa, o scoatem afara, eliberam pestele in apa si retinem plasa in vederea distrugerii.

Mergem pe ideea de monitorizare a apelor. Noi vedem actiunea ca forma de preventie pe când pescarii o vad cu totul altfel, ca fiind contra interesului lor. Plasele astea ilegale pun in pericol si pasarile care traiesc in mediul acvatic. Am intâlnit foarte multe rate, lisite agatate.

Ele se scufunda dupa peste si acolo ramân. Am avut o actiune la Racatau. Când am inceput noi sa scoatem plasele, de sus, de la Releu, a inceput o ploaie de bolovani si pietre. Nu mai stiam unde sa intoarcem barca, sa nu ne loveasca. Acolo, e un intreg fief.

CRE

Satenii aia vând pestele prins cuiva, care il comercializeaza direct in Bacau sau Adjud. Pâna in doua mii zece, a fost mai bine, pentru ca jandarmii aveau mai multa putere. Atunci, nu stiu ce a fost in capul guvernantilor de le-a retras posibilitatea de a constata infractiuni.

Acum constata numai contraventii. Garda de Mediu isi face treaba. Dar, una era când vedea braconierul o uniforma, si alta când vede acum un civil.”

Ostilitate fatisa

Adriana Macinca este profesor dr. de geografie la „Colegiul Tehnic Dumitru Mangeron”. Zodie berbec. La echinoctiul de primavara, a implinit treizeci si patru de ani. Este voluntar de zece ani. A fost aleasa de colegi Presedintele Consiliului Director al CRE.

„Ma ocup mai mult de partea cu copiii. Ne intâlnim cel putin odata la doua saptamâni.

CRE

Facem plantari de pomi, ecologizari, concursuri de pescuit, jocuri. Bine, este si partea de organizare, aprobari de avize, relatiile cu societatile sau firmele care isi desfasoara activitatea in zona sitului, cu primariile si celelalte ONG-uri. Nu spun cum am fost primiti la inceput de catre unii agenti economici care au ca profil de activitate piscicultura.

Ostilitate fatisa. Amenintati cu sabia de samurai. Atunci, mi s-a spus ce inseamna pentru unii dintre ei un dosar penal: «O foaie A4, cu un timbru fiscal, cu care te stergi la fund». Intre timp, sa zicem ca situatia s-a mai detensionat.”

Bogdan Bontas se ocupa cu partea de cercetare. Este student la Master, la Universitatea „Vasile Alecsandri”. Voluntar de patru ani. „De trei ani, colaboram cu SOR-ul, (Societatea de Ornitologie Româna). Facem studii de biodiversitate si dinamica pasarilor acvatice. De anul trecut, am inceput un studiu complex, in colaborare si cu alte institutii, pe domeniul ecologiei, prin monitorizarea a cincisprezece specii pe tot situl. Aproximativ o suta de exemplare au fost analizate pentru a masura continutul de toxine, metale grele, care se regasesc in tesutul pestilor pescuibili. Am demarat si un proiect de identificare si cartografiere a habitatelor de pe lacul Bacau, in special al pasarilor si apoi al mamiferelor acvatice.”

CRE

Viorel Albu este inginer silvic. Are si el zece ani vechime in voluntariat. Este responsabil cu partea de plantari, fiind preferatul voluntarilor(relor) tineri. Cu Iulian Chicu ma cunosc mai demult. Este veteran. Voluntar inca de la inceputuri. La patruzeci si trei de ani, se numara printre decanii de vârsta. Zodia Peste. „Suntem acum impartiti in doua categorii de vârsta: mai experimentatii, sa zicem, membri voluntari permanenti, cam cinsprezece. Tineri, tot cam atâti, elevi si studenti. Dintre cei experimentati, patru oameni de baza au copii sub un an. Asa ca familia le mai injumatateste din timpul alocat pasiunii.”

Congelati la soare

Sorin Lupu a completat echipa, cam in aceasi perioada cu Viorel. Fecioara, de douazeci si noua de ani, este inginerul care nareaza povestile. Amintiri hazlii, patanii mai mult sau mai putin comice. „Actiunile mai distractive le facem de pe o zi pe alta. Nu sunt programate. Acum doi ani, am plecat patru baieti, cu doua masini, spre Sascut. Intr-una, aveam barca. In principiu, am zis ca mergem la pescuit. Ajunsi acolo, ne-am dat seama ca nu aveam cort, nu eram pregatiti sa innoptam. Am tras la sorti sa se intoarca unul dintre noi in Bacau, sa aduca echipamentul.

CRE

A plecat, dar a venit cu un singur cort. Stiam un loc minunat numai bun de campat. Am mers cu barca plina de bagaje, pret de vre-o jumatate de ora. A inceput sa ploua, apoi ploaia s-a transformat in furtuna. Ne-am urcat pe o insulita. Tot masuram nivelul apei cu batul. Apa tot crestea. Am ramas acolo izolati, pe un petec de pamânt de câtiva metri patrati. Noroc ca furtuna s-a potolit. In cortul intins pe ploaie, ingramadisem toate bagajele. Cauta acum lemne uscate, sa facem focul. Ne era foame. La vreo cinzeci de metri de insulita, era un mal abrupt. Ne-am dus acolo, cu barca, dupa lemne. Am gasit ceva. Pâna ne-am intors, a inceput iar ploaia.

Gabi statea sub o umbreluta. Ne-am ghemuit toti, sa ne incalzim. Eram uzi pâna la piele. Haine nu aveam la schimb. Mai mult am atipit, decât am dormit. Dimineata, dârdâiam de frig. De plecat, nu puteam, pentru ca se iscasera niste valuri foarte puternice. Noi, fiind in dreptul malului acela inalt, soarele a dat undeva pe la ora zece-unsprezece. Eram aproape congelati, cu toate ca era inceputul verii. Si, apare soarele dogoritor. Ca prin minune, incepem sa prindem si peste. S-a schimbat norocul. Ne-am dezbracat. Dupa jumatate de ora, soarele dogorea. Ne ardea. Umbra, ioc. Jumatate de ora, stateam cu pestii in apa, jumatate pescuiam. Când apele s-au mai retras si s-a potolit vântul, am incarcat barca si am putut sa ne intoarcem acasa.”

„Natura 2000”

Din doua mii sapte, printr-o hotarâre de Guvern, s-au declarat arii de protectie speciala avifaunistica, zonele cu impact deosebit. S-au creat situri care au devenit, astfel, parte integrala a retelei ecologice europene, prin programul „Natura 2000 in România”. La noi, s-a constituit situl „Buhusi-Bacau-Beresti”, ce cuprinde culoarul de migratie al pasarilor de apa din Moldova. Se intinde pe teritoriul a saptesprezece comune, inclusiv municipiul Bacau, pe arealul celor cinci lacuri: Lilieci, Bacau II, Galbeni, Racaciuni si Beresti. CRE are in custodie Lacul Bacau II.

CRE

Permisele de pescuit, in valoare de treizeci de lei, se pot achizitiona de la magazinul cu articole de pescuit de lânga Autogara. „In fiecare toamna, populam, in medie, cu trei tone de peste. Mai trebuie mentionat ca, prin bunavointa pescarilor, si acestia contribuie la diversificarea speciilor, aducând peste prins in alte balti” intervine Vali Balas, treizeci de ani, varsator. Activeaza de patru ani in cadrul centrului.

„Pescarii au inteles ca e in interesul lor sa aiba la ce pescui. Am introdus specii care nu erau specifice zonei: somn, morunas, tiganca, cum ii spun unii, lin si ceva salau. Multi au inteles ca pescuitul este un sport si au inceput sa elibereze capturile. Inseamna ca efortul nostru nu a fost in zadar”. Spatiul este insuficient pentru a descrie pasiunea acestor tineri. Am aflat! Singura motivatie care le determina actiunile si le consuma timpul liber este dragostea pentru natura.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ