Am început să trecem în ochii europenilor ca mari consumatori. Sau ca tot mai mari consumatori. Chiar instituțiile noastre specializate recunosc că în mare parte creșterea economică de până acum s-a bazat mai ales pe consum.
S-a dus de multișor vremea în care criticam avan „societatea de consum”. E drept, o făceam cu inima strânsă, pentru că jinduiam după huzurul pe care ni-l închipuiam la alții.
Din 1990, însă, situația s-a schimbat și la noi. Ne-au invadat mărfurile altora, am dat de gustul consumului și nu prea ne-am mai oprit ca societate, pentru că la nivel de individ situația e mult nuanțată.
Cert este că studiile recente privind pofta de consum arată că apetitul pentru cheltuieli al românilor este în continuare în creștere, astfel că 62% dintre noi estimează că vor cheltui mai mult în acest an.
Analiștii cred că rata de creștere de 4,8% a PIB în 2016 a încurajat consumatorii români să cheltuiască mai mult. Totuși, în anul 2010 optimismul pe acest segment era mult mai mare, când 89% dintre noi au spus, în chestionare sociologice, că vor cheltui mai mult.
Apetitul pentru economisire a continuat sa fie însă mai mic decât pentru cheltuieli. În plus, sunt tot mai multe vocile care acuză actuala campanie de majorare a salariilor fără un suport financiar real, fără echivalent în creșterea productivității muncii. Dar cine îi aude?
Tot la consum mai mare ne gândim, pentru a nu mai spune că inocularea ideii de trai bun are mari valențe electorale. Uităm că puterea de consum se bazează pe volumul și calitatea muncii, de care însă fug tot mai mulți. Cel puțin așa se aude în mai toate domeniile de activitate: nu se mai găsește forță de muncă, dar mai ales calificată.
O glumă veche spunea că „Cine-i harnic și muncește are tot ce vrea. Cine-i leneș și chiulește are tot așa!”. S-au cam dus și vremurile acelea.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
