Conștiința de sine în diaspora

Românii care trăiesc și muncesc de ani buni în străinătate devin tot mai conștienți de ei înșiși. Cu toții am recunoscut aportul pe care acești oameni îl au la creșterea economiei naționale, prin transferurile mari de capital pe care le fac an de an în țară.

Spunem deseori că fără banii „stranierilor” ne-am descurca mult mai greu și astfel îi venerăm pe cei care muncesc pentru ca și celor din țară să le fie mai bine.

Constatăm, însă, că au căpătat un alt soi de mentalitate, au alt fel de conștiință și încep să ne dea tot mai des lecții. Tocmai pentru că știu tot mai bine ce aport au la binele țării lor de origine. Ne amintim cât de vocali au fost ei atunci când guvernele au greșit organizând ca vai de lume accesul lor la urnele de vot, când mii de oameni n-au mai putut vota pentru că procesul în sine a fost, voluntar sau involuntar, prost organizat.

Ultimul demers de acest fel l-au făcut cei plecați peste hotare chiar acum, de Paști, când mii dintre ei au venit să petreacă românește sărbătorile acasă, în țară. Apoi, s-au trezit la cozi kilometrice în vămi, au stat cu orele la rând să poată trece granița de stat. Iar printr-o organizație a lor, Federația asociațiilor de români din Europa, au cerut răspicat: „Urgent, suplimentarea personalului vamal!”.

Ba, mai mult, au arătat cât de josnic este comportamentul administrației de la București față de milioanele de românii din diaspora. „Se pare că suntem buni doar ca să injectăm anual miliarde de Euro în economie. Stăm de ani buni departe de familiile noastre, iar atunci cand venim în țară suntem tratați cu ostilitate. Situația este și mai penibilă din cauza metehnelor binecunoscute ale vameșilor de a confisca din bagaje tot ce se poate, în așteptarea șpăgii” – spun ei.

Ce răspuns să le dăm? Până atunci lăsăm rușinați ochii în pământ.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"