De mai bine de un an de zile, preţurile carburanţilor la pompă sunt la un nivel peste cel mediu existent în majoritatea statelor UE, fapt evidenţiat în mai multe rânduri în cotidianul „Deşteptarea”. Situaţia la pompe i-a determinat pe reprezentanţii Consiliului Concurenţei de a anunţa demararea unei investigaţii sectoriale în piaţa „funcţională“ şi „concurenţială“ a carburanţilor.

„Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva, de la începutul anului trecut, suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare” .
– Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei

Poziția Consilului Concurenței apare la scurt timp după ce reprezentanţii OMV Petrom susţineau că piaţa autohtonă a carburanţilor este concurenţială şi că preţurile sunt printre cele mai mici din Europa. Şi totuşi, carburanţii sunt cam la aceleaşi cote ca la începutul anului trecut.

În prezent, litrul de benzină de 95 se vinde în staţiile Petrom cu 4,79 de lei (la fel ca în decembrie 2015), iar cel de motorină obişnuită cu 4,75 de lei. Şi asta în ciuda măsurilor luate de guvernanţi, în ultimii ani, respectiv scăderea TVA-ului (de două ori – în ianuarie 2016 şi în ianuarie 2017) ajunsă la 19 la sută, în prezent, dar şi eliminarea suprataxei de 7 eurocenţi pe litru, de la 1 ianuarie 2017. În prezent, s-a ajuns ca în România să fie cele mai mici taxe la carburanţi din Europa, excepţie făcând Luxemburg. De notat, însă, şi scăderea preţului barilului de petrol din ultimii ani (la un moment dat, ţiţeiul ajungând chiar la 25 de dolari/baril), ca urmare a deciziei Arabiei Saudite, dar şi a celorlaţi membri OPEC de a scădea producţia de ţiţei.

Cert e că, la stabilirea preţului benzinei şi al motorinei, variabilele cele mai importante sunt cotaţiile internaţionale ale carburanţilor (care depind de cotaţiile internaţionale ale materiei prime – petrolul Brent, de referinţă la nivel global) şi cursul de schimb leu/dolar (ca urmare a faptului că în piaţa petrolului dolarul american este moneda de referinţă).

În plus, Consiliul Concurenţei va avea de descifrat situaţia de pe piaţa carburanţilor ţinând cont de faptul că ponderea în stabilirea preţurilor în staţiile de carburanţi este deţinută de TVA şi accize, urmate de preţul petrolului (inclusiv costurile cu aprovizionarea şi prelucrarea materiei prime), costurile de logistică ale producătorului şi distribuitorului de carburanţi (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii care includ şi dobânzile la credite, roviniete, anvelope etc.), cursul de schimb şi, abia la final, adaosul comercial. La final, amintim că, în 2017, Consiliul Concurenţei vrea să lanseze, cu ajutorul consultanţilor de la Deloitte, o platformă digitală de monitorizare şi comparare a tarifelor la benzină şi motorină, după modelul celei deja existente pentru un coş de produse de larg consum (disponibile în marile supermarketuri).

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"