Comuna Pîncești

    Configurația actuală a comunei Pîncești datează din anul 1968, luând naștere prin unificarea fostelor comune Pîncești și Petrești. Se știe că cele două comune au mai fost unite de mai multe ori în decursul timpului.

    Sate componente

    Pincesti



    Centru administrativ și politic este cel mai vechi atestat documentar și cel mai puternic din punct de vedere economic. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul satului și în împrejurimi , dovedesc existența înca de timpuriu a unei importante activități economice.

    Documentar, satul este atestat din anul 1490 printr-un act emis de domnitorul Ștefan cel Mare, satul aparținând mai multor familii boierești precum și Mănăstirii Precista din Târgu Ocna.

    Dienet

    Sat de legumicultori, așezat pe malul stâng a râului Siret. Este atestat documentar din anul 1490 prin același act emis de Ștefan cel Mare, în care se pomenește la gura pârâului Dienet existența unei mănăstiri. Satul Dienet cuprinde și cătunul Dienet deal așezat așa cum arată și numele pe un vârf de deal, din care oamenii au coborât în lunca roditoare a Siretului ocupându-se cu legumicultura.

    Petrești

    Al doilea sat ca importanță a comunei, cu vechime mult mai mare decât atestarea sa documentară (sec. XIX) lucru demonstrat în continuare de urmele de viață materială descoperite aici. A aparținut mai multor familii boierești: Sturza, Vidrascu, Zanfirescu. A fost centru administrativ al comunei cu același nume până în anul 1968.

    Soci

    Este așezat în extremitatea nordică a comunei, face parte din fosta comună Petrești. Este un sat cu rezonanță istorică, localnicii spun că adevaratul loc al bătăliei lui Ștefan cel Mare cu Radu cel Frumos este aici. De remarcat prezența pe teritoriul satului a unei biserici vechi datând din anul 1785 construită din lemn masiv de stejar, care în urma incendiului din anul 2000 a ars complet ea fiind refacuta din temelii din aceleasi materiale, păstrând aceeași arhitectură.

    Fulgeriș

    Este mult mai nou decât celelalte sate, al carui locuitori probabil nomazi în treacăt s-au așezat într-un luminiș de pădure devenind sedentari și întemeind satul actual, de la locul unde s-au așezat vine și denumirea satului.

    Celelalte sate Moțoc, Fundu-Vaii, Chilia-Benei sunt sate mici fără importanță economică. În legătură cu originea satului Chilia-Benei există o legendă, după care pe aceste locuri s-ar fi așezat o schivnică pe nume de Bena, care locuia într-o chilie retrasă undeva la marginea pădurii. Chilia și Bena au numele actual al satului. Inițial au existat doua sate cu același nume unul de nord și unul de sud.

    Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"