Potrivit specialistilor, la Salina din Târgu Ocna, ar mai exista zacamânt pentru inca 15 ani de acum incolo, la ritmul actual de exploatare. De aici, se extrage anual intre 90.000 si 120.000 de tone de sare. Circa 70 la suta din productia de sare de la Târgu Ocna este destinata industriei, diferenta reprezentând sare de consum.
La Chimcomplex, ajunge sarea sub forma de solutie, extrasa prin sonde. In prezent, la Salina Tg. Ocna mai activeaza doar 240 de angajati, fata de 720 câti erau inainte de 1989. In general, lucratorii din salina au plecat in pensie, doar circa 40 de angajati parasind sistemul, in anii trecuti (1997 si 2003), in urma unor programe de restucturare, primind salarii compensatorii, sau prin externalizari. “De exemplu, aici era o sectie de foraj care a plecat la Foserco, apoi a fost si serviciul de paza pe care, la fel, l-am dat la firmele de profil.
Toate acestea, pentru eficientizarea companiei, dar si pentru a combate acel prost legislativ. De la an la an nu s-a dat posibilitatea sa cresti fondul de salarii. Or, ca sa faci munca superioara, trebuia sa maresti salariile, motivând, in acest fel, angajatii”, a precizat Aurel Bucur, director general la Salrom.
De la ucrainieni vine…sarea
Sarea noastra alimentara a fost, multi ani, puternic concurata de importurile provenite din Ucraina, de la minele Slaviansk, regiunea Donetk. Si asta desi acest produs s-ar parea ca are un continut ridicat de radon. In plus, potrivit specialistilor, prin continutul mai mare de carbonat de calciu, compus care nu sareaza, sarea ucrainienilor lasa sediment, inmoaie si inverzeste muraturile, brânza si carnea la care este adaugat pentru sarare si conservare.
De altfel, gospodinele au invatat sa fie prudente cu sarea din afara, pentru ca, de multe ori, te inseala la gust. Si marturiile misionarului catolic Bandini, in anul 1646, sunt in favoarea sarii de la Tg. Ocna, aratând ca „sarea din ocna este mai tare ca sarea de mare, încât oleaca ajunge pentru a sara bucatele si pâinea”.
Problema sarii din Ucraina e veche si a stârnit dispute aprinse intre importatori (care au reclamat, inclusiv la Bruxelles, ca li se impun controale abuzive, din cauza accidentului nuclear de la Cernobil) si firmele care comercializeaza sare de provenienta autohtona (care sustin ca piata e invadata de sare din Ucraina, ieftina, dar de proasta calitate).
“E o batalie mai mult subterana, decât supraterana. Eu as fi bucuros ca aceasta lupta sa se duca pe tarâmul economic, efectiv. La fel, si in Republica Moldova, as dori sa fie un climat concurential si sa ne batem in eficienta economica.”
Aurel Bucur, director general la Salrom
Sarea industriala este adusa in tara din Italia, Germania, Grecia, Marea Britanie, Franta, Japonia. Sarea de la TG. Ocna este concurata si de sarea de mare, produsa de mai toate statele care au iesire la mare. Concurenta vine, in special, de la producatorii din Egipt si Tunisia.
“Sarea de mare se adreseaza mai ales consumatorilor din tarile vecine, luându-ne o mare parte din piata externa. Asta se manifesta, in special, in Moldova, Bulgaria si in Serbia, unde, din pacate, nu sunt piete concurentiale libere, asa cum este in restul Europei”.
In tara, sare se extrage doar de Compania Nationala a Sarii Salrom, al carei director general este târgocneanul Aurel Bucur. Compania are in subordine sapte locatii de unde se extrage sare: Cacica (Suceava) care produce sare recristalizata, Dej (Cluj), Tg. Ocna (Bacau), Praid (Harghita), Slanic (Prahova), Ocnele Mari (Vâlcea) de unde se obtine sarea gema si Ocna Mures, trecuta in pauza de exploatare, dupa falimentarea combinatului Upsom de produse clorosodice din localitate. Cea mai mare productie de sare se obtine de la Dej (circa 800.000 de tone anual), Ocnele Mari (250.000 de tone), Slanic Prahova (140.000), Tg. Ocna (120.000) si Praid (120.000). Mare parte din sarea extrasa din aceste locatii ajunge la combinatul BorsodChem RT (Ungaria) care, in anii 2000 participase la privatizarea Chimcomplex Borzesti – 350.000 de tone, la combinatul Fortischem (Slovacia) -110.000 tone. Totodata, Salrom detine circa 60 la suta din pata sarii de drumuri din Ungaria, 40-50 la suta din piata de profil a Slovaciei, 30 la suta din cea din Serbia. “Ar fi si mare pacat sa nu ne extindem, pentru ca România are un potential imens in ceea ce priveste zacamintele de sare. In prezent, exista identificate peste 180 de zacaminte de sare, din care cam 10 sunt cu aceeasi valoare cu cele sapte pe care le avem acum in exploatare. Cert este ca sarea este resursa cea mai importanta a tarii care poate fi valorificata cel mai bine”, a incheiat directorul Salrom, Aurel Bucur. România este al patrulea producator de sare din Europa Centrala si de Est si are rezerve de sare de cel putin 400 milioane tone.
