Colocviile Revistei ATENEU: Efectul Bacovia

Ziua a doua a Festivalului Naţional “George Bacovia” a fost rezervată “Colocviilor Revistei Ateneu”, manifestare cu tradiţie, care are ca punct de pornire anul 1971, când, în Bacău, s-a organizat prima mare sărbătoare a poetului George Bacovia. Colocviile au fost deschise de Adrian Jicu, director al Festivalului, care a adresat urările de bun venit participanţilor şi le-a mulţumit pentru amabilitatea şi disponibilitatea de a fi alături şi împreună la celebrarea numelui şi operei lui George Bacovia.

Carmen Mihalache, director al Revistei Ateneu, după salutul adresat în numele colectivului redacţiei revistei: Marius Manta (moderatorul Colocviilor), Dan Perşa, Violeta Savu, Ioan Dănilă, Ştefan Radu, a trecut direct la subiect cu o întrebare: De ce „Efectul Bacovia”? „Astăzi ne-am propus să discutăm relaxat despre poezia lui Bacovia, ne interesează părerile, opiniile proaspete, personale ale invitaţilor noştri. De-a lungul anilor, în redacţie am încercat să ni-l apropiem, să-l aducem mai aproape de noi, de sufletul nostru, dar şi al cititorilor. Aceasta este tema pe care o propunem invitaţilor, Nora Iuga, Magda Cârneci, Nicoleta Popa Blanariu, Ovidiu Genaru, dar şi celor care sunteţi astăzi împreună cu noi”, a spus directorul revistei.

Despre Bacovia s-au scris tomuri, cărţi, recenzii, cronici, biografii, au fost elaborate teorii, începând cu Mihail Petroveanu, Mircea Eliade, Theodor Codreanu, Petru Creţia, Constantin Călin etc., a fost etichetat, catalogat (avangardist, simbolist, postmodernist), lăudat, analizat, “însă, a spus Marius Manta, Petru Creţia este cel care ne oferă cheia înţelegerii creaţiei unui poet: trebuie să-l citim şi să-l recitim, să revenim mereu la texte”. Distinsa poetă Nora Iuga, romancieră, traducătoare din germană şi suedeză, a încântat asistenţa cu sinceritatea şi francheţa intelectualului format la şcoala lui Tudor Vianu şi George Călinescu:

“Când eram în liceu nu-mi plăcea Bacovia, nu l-am înţeles, în schimb băiatul meu dormea cu Bacovia sub pernă. Nu mi-a plăcut jelania din poezia lui Bacovia, mereu trist, în versuri doar boală, sânge, morminte, plumb, tristeţe. Însă citind, citind, am observat că versurile lui Bacovia îţi rămân în minte. L-am descoperit pe Bacovia al meu, unul foarte modern. Acesta este Bacovia pe care am reuşit să mi-l apropii şi chiar să-l iubesc”, continuând apoi cu o dizertaţie elegantă şi caldă care îndemna, nu ostentativ, nu profesoral, la lectură.

Poeta născută în Bacău, Magda Cârneci, a mărturisit: “Pe timpul tinereţii noastre Bacovia era mai aproape de noi, oraşul nu se schimbase aşa de mult”, a spus fiica scriitorului Radu Cârneci, fondatorul seriei noi a Revistei Ateneu. Şi a continuat şirul mărturisirilor: “Dacă vrei să te arunci în poezia lui Bacovia, să-l înţelegi, nu trebuie să fii nevrotic, singur, frustrat. Citind mereu din Bacovia ţi-l apropii, devine icoană, nu la care să te închini, ci de la care aşteptăm înţelesuri, răspunsuri, astfel reînviem Poezia şi Bucuria.” Nicoleta Popa Blanariu a vorbit despre “efectul Bacovia” în literatura românească, iar cel care a “pătimit” după Bacovia, Ovidiu Genaru, după ce a trăit 20 de ani lângă Bacovia şi împreună cu Bacovia, a făcut apel la emoţie: “Să apăsăm mai mult pe emoţie, pe sentimente, pe inimă, atunci când vorbim şi citim din şi pe Bacovia”.

„A fost o ediţie cu substanţă şi calitate”

– impresii la cald cu directorul Revistei Ateneu, Carmen Mihalache

– V-aş ruga să-mi spuneți acum, la cald, de ce aţi ales această temă, “Efectul Bacovia”, o temă inedită, care, după cum am văzut, a suscitat interes maxim, a adus în sală o anumită căldură din poezia şi viaţa poetului Bacovia.

– M-am gândit mult până să aleg tema acestui colocviu, nu-mi doream ceva pretenţios, academic, savant, îmi doream o temă care să trezească interesul. Aşa am ajuns la “Efectul Bacovia”, Bacovia, aproapele nostru, infiltrat de altfel în existenţa noastră şi am spus că parte din acest efect Bacovia suntem în primul rând noi, cei de la Ateneu. Bacovia a fost cauza apariţiei revistei, a fost cofondatorul Ateneului, alături de pedagogul Grigore Tabacaru şi am avut plăcuta surpriză să constat cât de mult a interesat această temă şi ce lucruri vii s-au spus, fiecare a apelat la ceva foarte personal, cred că a fost o ediţie şi cu substanţă şi cu calitatea aceasta a viului, a prospeţimii.

– O altă noutate a fost “buchetul” de cărţi prezentat de Editura Junimea, de alte edituri, o parte cu teme din creaţia lui Bacovia, altele scrise de autori băcăuani.

– Da, este ceva care nu putea să lipsească de la un colocviu al unei reviste de cultură, pentru că noi am invitat scriitori, unii vor fi şi laureaţi ai Premiilor Revistei Ateneu, aşadar mulţi dintre ei au venit însoţiţi de cărţile lor, pe care noi le-am avut în vedere când am stabilit premiile. Aş fi vrut să fie mai multe cărţi, dar circulaţia cărţii nu este cea mai bună cu putinţă în România.

– Să spunem că printre cărţile prezente la Colocvii se află şi una semnată de Carmen Mihalache, însă discretă ați trecut peste acest eveniment. Despre ce este vorba?

– Îţi mulţumesc că ai amintit, sigur că nu puteam să vorbesc în primul rând despre cartea mea, este o carte despre teatru, se numeşte “Teatru la filtru”, filtrul însemnând în primul rând cel al criticului de teatru. Am adunat în carte cronicile scrise în ultimii 10-12 ani, cu o secţiune importantă dedicată Teatrului “Bacovia”, care se apropie de un moment aniversar. Primul capitol se numeşte “Actorul la persoana întâi în Gala STAR”, dar sunt şi cronici, impresii, de la alte spectacole, de la alte teatre din Iaşi, P. Neamţ, Buzău, de la “Nottara”. Aşadar este o mică panoramă teatrală, şi cum teatrul este o artă efemeră, am încercat să-i dau o şansă la memorie prin consemnările mele.
– Mulţumesc şi felicitări.

„Actuala ediţie a «Colocviilor…» diferă faţă de cele anterioare prin câteva mărturisiri, de pildă mărturisirile doamnei Nora Iuga, care a căutat să stabilească epocile în care a avut «priză» la Bacovia, când nu a avut, când a revenit la Bacovia, însemnătatea lui Bacovia din perspectiva unui om cu o experienţă literară foarte mare. Interesantă a fost şi mărturisirea Magdei Cârneci care, aidoma altor «optzecişti», nu e o bacoveniană, dar există un respect pentru poezia lui Bacovia. Şi Ovidiu Genaru a spus câteva propoziţii bine simţite despre Bacovia, a spus un lucru care este absolut necesar, acela al lecturii poeziei lui Bacovia. Deci, Bacovia trebuie citit şi simţit întâi, numai aşa ajungi la profunzimile lui Bacovia”.
Constantin Călin, critic literar

Premiile Revistei ATENEU pe 2017

Continuare a Colocviilor Revistei „Ateneu”, joi, de la ora 18.00, la Sala Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, în prezenţa unui numeros public, printre invitaţi fiind importanţi scriitori din Bacău, dar şi din Iaşi, P. Neamţ, Bucureşti, Sibiu şi Galaţi, colaboratori ai revistei, a avut loc ceremonia de decernare a Premiilor Anuale ale Revistei „Ateneu”, pe anul 2017. Juriul format din redactorii revistei, Carmen Mihalache, Dan Perşa, Marius Manta, Violeta Savu, Ioan Dănilă şi Radu Ştefan, poeţi, romancieri, critici literari, la rândul lor, au premiat valoarea demonstrată în timp de cei aflaţi pe lista nominalizaţilor.

Festivitatea a fost patronată de Carmen Mihalache, director al Ateneului. Cu emoţia inerentă momentului, s-a adresat publicului: „Vă mulţumesc că astăzi, la prânz, aţi fost alături de noi la «Colocviile» Revistei Ateneu, care a avut ca temă «Efectul Bacovia», acum, în partea a doua acordăm premiile anuale, tradiţie de foarte mulţi ani. Este un temei al bucuriei de a fi împreună, în ziua în care noi premiem valoarea.

Au venit în Bacău scriitori care ne-au încântat cu cărţile lor, cred că putem afirma că nu sunt de ajuns doar cărţile, avem nevoie de poezie, de poveste, avem nevoie şi de spirit critic, de istorie literară, avem nevoie de frumos. Suntem într-o joi, joi e ziua lui Zeus, a lui Jupiter, însă de data aceasta nu tună şi nu fulgeră, este o zi foarte frumoasă, este ca o vară indiană, nu ca una bacoviană, dar pe Bacovia îl avem în inima şi mintea noastră, pe care îl citim şi recitim”, a încheiat Carmen Mihalache.

Dacă tot suntem într-o joi, este bine de amintit, că joi, 30 septembrie, 1971, în Bacău se întâmpla ceva extraordinar, una dintre cele mai frumoase aventuri, primul festival de literatură organizat de o revistă. Aşadar suntem într-o joi, şi nu întâmplător, deoarece în anul 1971, într-o joi, 30 septembrie, a fost Festivalul de literatură, de muzică şi lumini, primul festival organizat în România de o revistă, revista Ateneu. A fost un adevărat fenomen, oraşul întreg era violet, o atmosferă extraordinară, a fost un vis al revistei, al băcăuanilor, un vis al redactorului şef de atunci, Radu Cârneci, de a-l omagia şi sărbători pe poetul nostru, George Bacovia. Nici până atunci, nici de atunci încoace nu a mai avut loc un eveniment de asemenea proporţii. Colocviile şi Premiile Revistei Ateneu sunt integrate, anul acesta, sub generoasa cupolă a Festivalului Naţional „George Bacovia”.

Fiecare premiant a beneficiat de un Laudaţio, prezentat de redactorii revistei, în care au fost cuprinse scurte note biografice şi bibliografice.
Gala Premiilor Revistei Ateneu s-a încheiat cu un concert, susţinut de Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora”, dirijor George Hariton, solişti Teodora Stoica – vioară, Doru Costăchescu – violă.

Cotidianul DEŞTEPTAREA este partener media al evenimentului.

Premiul pentru Poezie: Magda Cârneci, volumul „Viaţă”.

„Mă bucur să revin în oraşul copilăriei mele, pe care aproape nu-l mai recunosc. Este oraşul lui Bacovia, poetul care a devenit emblemă şi brand al Bacăului. Am trăit şi alte momente frumoase în Bacău, pe care nu le uit niciodată. Mulţumesc Revistei Ateneu care m-a premiat, la care şi colaborez, o revistă de prestigiu, deschisă dialogului cultural, promovării tinerilor, valorii în general.”

Premiul pentru Proză: Ioana Nicolaie, pentru volumul „Pelinul Negru”

„Este o iniţiativă excelentă a Revistei Ateneu, a forurilor de conducere ale judeţului. Sunt fericită că sunt împreună cu cei mai buni scriitori din ţară. În aceste momente dificile, Revista Ateneu merge înainte şi îi doresc succes, iar povestea mea o dedic tuturor copiilor din lume. ”

Premiul pentru critică literară: Nicoleta Popa Balanariu, pentru volumele „Când literatura comparată pretinde că se destramă.”

„În primul rând mulţumesc Revistei Ateneu, iar în al doilea rând studenţilor mei, care au citit cartea înainte de apariţie, pot spune că am scris-o împreună. Cărţile mele sunt despre literatura comparată, o disciplină aproape dispărută, de care eu sunt îndrăgostită şi invit specialiştii, dar şi elevii să se aplece asupra ei”

Premiul Special pentru Poezie: Victor Munteanu, autor al volumului „Prizonierul tăcerii”

„Timp de trei decenii am acordat pe această scenă numeroase premii literare unor tineri, unor scriitori consacraţi. Astăzi mulţumesc Ateneului pentru că m-a făcut scriitor, dar şi pentru premiu, pe care îl primesc cu bucurie, deoarece este primul premiu primit acasă. Poezia este una cu Dumnezeu.”

Premiul de Excelenţă al Revistei Ateneu: Nora Iuga, poet, traducător, prozator, publicist

„Cel mai greu moment este să mulţumeşti, însă mie nu-mi place să mulţumesc, nici să-mi cer iertare, am o întreagă filozofie pe această temă. Vin pentru prima dată în Bacău şi sunt copleşită de emoţii, mai ales că sunt acasă la Bacovia şi sunt premiată de revista pe care chiar el a înfiinţat-o!”

A fost un colocviu al evocării şi invocării spiritului bacovian

Colocviul a fost amical, în sensul de colocvare, adică de vorbire împreună pe o temă dată, relaxată, cu oameni iniţiaţi, cu intelectuali de primă linie contemporană, cu un fundal bacovian autumnal tradiţional aici, pe malul Bistriţei, cu oaspeţi de seamă, dacă am spune doar Nora Iuga şi Mircea Cărtărăscu, cu un public de calitate, parcă asculta Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven în onoarea lui George Bacovia. Prin urmare, a fost un colocviu al rememorării, al evocării şi al invocării spiritului bacovian. Cel care a amprentat din punctul meu de vedere cel mai coerent spiritul bacovian a fost muzeograful, scriitorul şi prietenul Ovidiu Genaru.Este important, din când în când, să-i premiem pe cei care ne-au învăţat carte, pe învăţătorii noştri, fie că vorbim de cronicarii moldavi, de Şcoala Ardeleană, de paşoptişti, de junimişti sau de interbelici. Prin urmare, noi astăzi, premiind contemporani, îi premiem şi pe Conachi, şi pe Titu Maiorescu, pe Ion Creangă şi pe Mircea Eliade, să zicem. E o metaforă, dar ea aparţine solidarităţii culturale, prieteniei culturale şi acestor evenimente care resolidarizează, coalizează şi ne proiectează într-un viitor sperăm coerent, elegant, frumos al limbii române. Editura Junimea, prezentă la Festivalul Naţional “George Bacovia”, la Colocvii, la Gala Premiilor, vine dintr-o istorie a tiparului la noi, de la Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Dosoftei şi până în contemporaneitate. Editura noastră se apropie de semicentenar, pe fond de Centenar al tuturor românilor. Aşadar 1918 – Unirea cea mare, 1968 – proiectul editorial Junimea, pentru această parte de ţară. Între timp şi scriitorii de peste Prut, scriitorii din diasporă au revenit în spaţiul editorial junimist, unde nu aveau acces din păcate până la căderea Zidului Berlinului. Prin urmare, şi în spaţiul editorial suntem din nou în dialog, în relativă integralitate, cu gândul la lucrurile bune, la Abecedarul lui Ion Creangă, de pildă, la manualele alternative interbelice, la proiectul lui Spiru Haret, pentru dialog, şcoală, instituţii, europenitate”

Lucian Vasiliu, scriitor, director al Editurii Junimea Iaşi