29 martie 2024
Interviu„Cladirile arata ce suntem noi”

„Cladirile arata ce suntem noi”

– interviu cu arhitect Catinca Dobreanu

-Cum v-ati ales aceasta meserie?

-Provin dintr-o famile in care exista traditie pentru alta meserie, cea de medic, dar, pur si simplu mie mi-a placut sa desenez. Nu stiu daca e un rationament bun, ca si copil mi-a placut sa desenez si in paranteza fie spus, mi se parea ca la medicina era prea mult de invatat.



-De cât timp sunteti arhitect?

-Sunt absolventa a Facultatii de Arhitectura din cadrul Universitatii Tehnice „Ghe. Asachi” din Iasi, in 2008 cu tot cu master, deci de aproximativ 7 ani.

-Cum era la inceput, cum e acum?

-Nu as putea sa fac o evaluare foarte concreta, o diferentiere foarte clara. Am inceput cariera ca si stagiar. Era comod sau era interesant sa intrebi si sa gresesti atunci când erai stagiar, acum ca si proiectant, ca si sef de proiect, pentru ca arhitectul este in mod normal sef de proiect, resimt ca pe o responsabilitate. Arhitectul este cel prin mâna caruia trece toata documentatia, el o leaga practic si e cel care trebuie sa coordoneze toate elementele legate de cele patru specialitati: arhitectura, rezistenta, structura si instalatii.

-Sunt multi arhitecti tineri in Bacau?

-Sunt din ce in ce mai multi. Exista multi absolventi si putine perspective de munca. Concurenta este foarte mare, intr-un fel e bine ca e asa, pentru ca e vorba de calitate si progres.
-Cum se gândeste un proiect?

-Arhitectul in principal studiaza tema de proiectare, ce se doreste sa se faca, se documenteaza, studiaza amplasamentul, situl, colaboreaza cu celelalte specialitati si incearca sa faca proiectul cel mai bun pentru locul respectiv, si realizeaza proiectul.

-Care e relatia unui arhitect cu ceilalti participanti in proiect: ingineri, echipe de moontaj, instalatori, zidari etc?

-As face o analogie foarte la indemâna. Exact ca intr-o echipa de fotbal. Toti membrii sunt importanti, au roluri diferite, dar trebuie sa se lucreze in echipa. Adica, un arhitect cu un structurist, daca colaboreaza bine, pot reduce, de exemplu, costurile unei constructii foarte mult, ceea ce e foarte important.

-Cum se vede Bacaul din punct de vedere arhitectonic?

-Fara identitate. Nu stiu daca e de notat, e trist pentru ca, eu nu sunt bacauanca, dar daca inchid ochii si ma gândesc la Bacau nu vizualizez foarte multe lucruri. Pentru mine, Bacau inseamna acum acasa. Vad atmosfera de lucru, de intâlniri cu prietenii, dar nu vizualizez o piata, un pietonal, un loc care sa ma cheme intr-un fel sau sa-mi spuna „uite, asta e un reper in orasul Bacau”. Sigur, ar fi câte ceva. Exista cladiri care sa ne reprezinte, dar este o parere personala, cum ar fi Catedrala, dar e pacat ca exista doar in zona asta de constructii religioase, pentru ca biserica te face sa te simti mic, nu te face sa simti ca participi la viata din oras. Ma refer la constructia in sine, nu la ce se intâmpla acolo. Totusi, exista traditie destul de solida pe constructiile sportive, cum ar fi Sala Sporturilor, cu un element distinctiv, sau Bazinul Olimpic. Exista un soi de identitate in Bacau pe latura sportiva, dar nici acolo lucrurile nu stau prea grozav. Arcada aceea de la Sala Sporturilor nu e deloc pusa in valoare si nu este reconditionata.

-Toata lumea vorbeste despre trainicia unei cladiri in caz de cutremur. Ce ne puteti spune din acest punct de vedere?

-Aici, in zona Moldovei, fiind o zona cu risc seismic destul de mare, intervine mai mult decât oriunde activitatea inginerului de rezistenta. Noi ca arhitecti ne aliniem la niste norme de proiectare, care intr-adevar sunt mai severe in zona noastra, si cei care „scot castanele din foc” pe domeniul asta sunt inginerii de rezistenta care efectiv isi pun libertatea in joc atunci când semneaza o documentatie. Intr-adevar, chestiunea aceasta cu riscurile seismice dicteaza o anumita volumetrie.

-Putem vorbi despre tendinte in arhitectura?

-Când vorbim de tendinte in arhitectura, putem spune ca e ca si in moda. Cred ca, acum, mai mult decât oricând, stilurile sunt foarte amestecate, sunt la indemâna personalitatii arhitectului sau a designer-ului. Exista totusi in România, n-as spune chiar in Bacau, tendinta de a merge pe un stil modern si in principal tendinta de a folosi tehnologii noi, materiale, finisaje, pentru ca atunci când interesul o dicteaza, am observat ca publicul din România se aliniaza foarte usor la tendinte. Eu nu proiectez pentru mine ci pentru persoana care va beneficia de lucrare. De fapt, cladirea arata ce suntem noi. Arata nivelul la care suntem.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri