Cât sunt de bio… produsele bio

0
Global, cam atat inseamna bio


„Ce tot vorbesc astia de mâncare bio?” ma interpeleaza Nea’ Tuti (prof.dr. Petre Rang n.r.) revoltat. „Daca-i crescuta cu furaje cumparate la sac, gaina crescuta la tara inseamna ca e hranita ecologic? Sau merele din gradina, stropite cu chimicale, sunt bio? Produsele biologice se certifica. Sunt criterii de certificare internationale. Hai sa-ti fac cunostinta cu un specialist. E doctor in stiinte agricole. Un profesionist de exceptie.

Si-a dedicat toata tineretea profesiei. Sa-ti explice dumneaiei cât la suta, din ce gasesti pe tarabe, sunt produse cu adevarat cultivate sau crescute fara chimicale.” Aranjeaza intâlnirea prin telefon, asa ca vineri dimineata suntem asteptati la Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultura Bacau, situata pe Calea Bârladului. Statiunea a fost infiintata la inceputul lui septembrie, saptezeci si patru. A devenit cunoscuta inainte de optzeci si noua, pentru productia serelor si cercetarilor privind ameliorarea soiurilor de legume si fructe. Din nouazeci si unu, aici a luat fiinta unul din primele poligoane din România, pentru o agricultura pur biologica.

 

Bifurcatia destinului

Cladirea e veche si frigul isi face simtita prezenta pe holuri si in laboratoare. Cioc-cioc la prima usa. Intram intr-un birou auster. Calculatoare si dosare. Jos, lânga calorifer, toarce usor o aeroterma. De statura miniona, infasurata intr-o haina calduroasa, specialistul in horticultura (hortis in greceste a gradina), se recomanda simplu: Maria Calin. Ne imbie cu fructe si alune, cerându-ne sa ne facem comozi. Doi ochi caprui patrunzatori ne studiaza calm. Din reflex, mi-aduc aminte de scoala. Trag picioarele sub scaun.

Nu mi-am facut pantofii dimineata. Arunc furisat o privire. Nea’ Tuti e-n adidasi. Nu-i pasa. Inginerul Maria Calin intelege rolul presei si faptul ca ziaristii cauta in orice senzationalul. Mi se adreseaza cu o voce calda, ca la o prelegere, rostind cuvintele cu intonatie. Pentru a nu exista greseli, imi ofera o carte, „Ghidul cultivarii legumelor in agricultura biologica”, al carei autor este. „Aveti acolo majoritatea informatiilor. Acuma purtam asa… o discutie cordiala, despre agricultura pe care o facem aici in statiune.” De loc e de pe lânga Bucuresti. A venit in Bacau, „printr-o bifurcatie a destinului”, in optzeci si cinci, dupa ce a absolvit studiile la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti. Si aici a ramas. Nu a preluat insa accentele moldovenesti, vorbind literar.

Scoala dupa scoala

„Agricultura ecologica nu se face la intâmplare. Este rezultatul a trei scoli, care au luat fiinta in secolul douazeci, in Europa, America si Asia. Se face in baza unor reglementari si norme europene, cu care nu te joci. Sunt si o serie de norme românesti, care au incercat sa transpuna si la noi legislatia deja existenta. Aceste scoli au aparut tocmai pentru ca incepuse era chimizarii in agricultura, si au inceput sa se vada efectele negative ale acesteia. Obtinerea prin selectie a unor soiuri care sa valorifice superior utilizarea ingrasamintelor chimice a deschis era «Revolutiei verzi». Era principiul «da-i ca-si ia planta cât ii trebuie».

DTT-ul folosit la inceputul anilor saizeci il descoperi si astazi in blana ursilor polari si in coaja oualor de pinguini. Daca stam sa ne gândim, cele mai mari civilizatii si-au transformat teritoriile in deserturi. Egiptul, Grecia, Mesopotamia. Dupa chimizarile excesive, humusul din preeriile americane a fost spalat de ploi si a ajuns in Pacific, afectând si fauna acvatica.” Observa ca nu-mi mai notez si ascult cuminte. „China, in schimb, a reusit sa-si pastreze verzi pamânturile, din Antichitate si pâna acum. Gasesti un chinez la sase locuitori de pe planeta. Si nu numai ca isi asigura hrana pentru ei, dar mai si exporta.”

Mai pe scurt, am inteles ca, in zone diferite ale globului, independent, câtiva oameni destepti au realizat ca solul, daca are tot ce-i trebuie, poate da destula hrana sanatoasa omenirii. Si au facut experimente. „Baza o constituie humusul, compostul. Ce-i compostarea? Un proces pe care il intâlnim in natura! O face si omul! Descompunerea resturilor vegetale in anumite conditii. Aceasta materie organica descompusa reintra in circuit in anumite cicluri. Acestea nu trebuiesc intrerupte. Conform scolii de agricultura organica a lui Hovard, care a facut experimente in India, un humus de calitate se obtine din resturi vegetale maruntite (maxim 30%), amestecate cu dejectii si alte resturi de la animale, cochilii de melci, scoici, cenusa de lemne, sol.” Mai aflu de scoala de agricultura organico – biologica a lui Muller – Rusch, experimentata de tarile vorbitoare de limba germana si de scoala de agricultura bio-dinamica, unde solul, plantele, animalele, oamenii si cosmosul, sunt intr-o permanenta relatie. Aceasta promoveaza organizarea exploatatiilor agricole in sistem inchis, cum sunt chibuturile din Israel.

Nu m-as mai duce niciodata

Inginera Maria Calin a beneficiat de mai multe burse pentru cercetare oferite de universitati de prestigiu. In urma cu câtiva ani a fost in India. „In India compostarea se face si ca vrei si ca nu vrei. Ei nu au canalizare, toalete. Noi am plecat in noiembrie. Am avut o colaborare cu Universitatea din Pantnagar. Ne-am adunat specialisti din toata lumea. Când am ajuns la New Delhi nu puteai vedea soarele. Era asa… un cer gri si un miros de biogaz, de-abia puteai respira. Guvernul de acolo pune foarte mare accent pe agricultura si au oameni foarte bine pregatiti. O parte din populatia de un miliard este subnutrita, dar au o agricultura de top.

Am vizitat niste ferme exceptionale. Eram cazati intr-un campus universitar, de marimea unui orasel cu patruzeci de mii de locuitori. Jungla era la doi pasi. In fiecare noapte veneau elefantii la culturile cu trestie de zahar. Tigrul ne vizita cel putin odata pe saptamâna. Ne-am dus pe niste parcele cultivate cu plante medicinale. Aleile cu iarba tunsa. Era foarte frumos. Erau in jur de treizeci de grade. Cald pentru noiembrie. Eu, neavând ce face, ma descalt de pantofi. La care profesorul, când ma vede, striga: «Vai de mine! Va rog incaltati-va repede. Pot fi vipere in iarba!».”

Doar zece la suta din agricultura mondiala este bio

Iesim din birou si mergem in câmp. E frig. Nu au inceput inca lucrarile. „Noi facem in Bacau agricultura ecologica pe câteva sole, cu o suprafata de patru hectare si cinzeci si trei de ari. Avem in urma douazeci si cinci de ani de activitate in domeniu. Nu trebuie confundata agricultura ecologica/ biologica/organica cu agricultura traditionala, care este cu totul altceva. Pregatirea terenului incepe de toamna. Aratura se face fara rasturnarea brazdei, cu plugul fara cormana, sau cu rotosapa. Datorita inghetului si dezghetului, pamântul se marunteste si se aseaza uniform. In primavara urmeaza lucrarile de pregatire a patului germinativ, pentru infiintarea culturilor prin semanat direct (ceapa, marar, patrujel, morcov, castraveti)” Nu vreau sa deveniti dintr-odata specialisti, asa ca doar am sa enumar principalele conditii care trebuiesc respectate.

Fertilizarea cu compost; rotatia si asolamentul culturilor; folosirea perdelelor (lizierelor) de protectie fata de celelalte culturi. Un minim de opt sute de metri distanta intre solele cu plante din acelasi soi, gen ardei iute, ardei gras, gogosar. De aceea gogosarii de la Dienet sunt iuti. Prevenirea si combaterea daunatorilor se face cu solutii obtinute din infuzii, decoct sau macerat de plante, gen musetel, urzica, papadie, pelin, coada calului, tataneasa, cât si prin favorizarea inmultirii zoofagilor: paianjeni, buburuze, carabusi, viespi. Si gainile si ratele introduse in culturi, inaintea rasaririi lor sau dupa recoltare, au un rol important in diminuarea daunatorilor. Ar mai fi multe de spus. Trebuie retinut ca legumele si fructele bio, pe care le gasim in marile magazine, mai scumpe cu douazeci si cinci – cinci zeci de procente, nu au in general o prezentare estetica atragatoare. Poate ca unele nici nu au gust asa de bun. Sunt insa asimilate foarte bine de organismul uman si nu lasa reziduuri toxice.

„Culturile din acest an vor fi in functie de contractele pe care le putem incheia. Noi punem la dispozitie seminte bio pentru cei interesati de o astfel de activitate. Accesati www.legumebac.ro si va oferim consultanta gratuita.”

Dupa ce multumim de primire si „lectiile” primite, Nea’ Tuti fatalistul trage o concluzie: „Bravo lor pentru ce fac. Dar am o obiectie la ei. Faci productie bio? Bine! Dar câta mâncare dati omenirii? Trebuie sa facem ca lumea sa supravietuiasca. Si productii mari nu poti obtine decât folosind ingrasaminte chimice. E un circuit vicios.” Pentru o tona de ingrasamânt sunt necesare cinci tone de carbune.

[/lock_content]



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ