29 martie 2024
ActualitateCalvarul de pe strada Tecuciului

Calvarul de pe strada Tecuciului

– zeci de familii de pe strada Tecuciului traiesc, de ani buni, un calvar fara sfârsit – mii de masini de tonaj greu circula cu viteza pe strada ciuruita de gropi, cu denivelari – casele, odata mândria tineretii lor, sunt acum sfarâmate, crapate, cu tavanele cazute, in pericol sa se darâme

Peste 100 de familii, care au „ghinionul” sa locuiasca pe strada Tecuciului din Bacau, stiti, strada aceea pe care se afluieste traficul de masini grele dinspre Bucuresti spre Suceava, Bârlad, Vaslui si invers, traiesc de mai multi ani un adevarat cosmar.

Pentru o mai buna localizare, tot pe Tecuciului se afla inca si Târgul de Masini, deschis in fiecare duminica. N-are mai mult de un kilometru, cu multi ani in urma, sa fie vreo 50, era o oaza de liniste, unde oamenii isi duceau traiul de fiecare zi, cu mai bunele si mai relele vietii, si-au construit case frumoase, trainice, si-au crescut copiii, care acum au si ei, la rândul lor, copii.



Pe neobservate, strada lor a devenit un adevarat calvar, odata cu transformarea ei in centura ocolitoare, cea de est, a orasului, care s-a napustit cu tot cu masini peste vietile si casele lor. Nimic nu mai este ca in anii tineretii lor: zilnic, ceas de ceas, minut de minut, zi, noapte, sute de mastodonti, cu zeci de tone pe cauciucuri, ruleaza peste sutele de gropi, canale ingropate, asfalt distrus, pe doar doua benzi, saltânt, odata cu ele, si casele oamenilor, care cedeaza putin câte putin din tineretea lor.

Reclamatii fara raspuns

N-am stat decât o ora cu acesti oameni, majoritatea in vârsta, batrâni peste care timpul a lasat urme, urme adânci, buimaciti, care umbla de colo-colo fara rost, mereu cu ochii pe sosea, mereu cu ochii la casa care tremura, se clatina la trecerea masinilor: se darâma – nu se darâma, mai cade un tavan, se mai crapa un perete.

Dimineata – care dimineata? – pentru ei ziua este noapte si noaptea zi, nedormiti, calvarul reincepe: basculante, trailere, remorci, TIR-uri, dube, carosate, tractoare, motociclete turate la maximum, toate cu incarcaturi de milioane de euro, pe care soferii le mâna nebuneste pe strada ingusta, fara a avea habar de suferinta produsa unor oameni pe care nu-i cunosc, accelereaza, 80-90-100 de km la ora, destinatia de pe GPS este tinta care-i mâna, banii patronului, salariul lor, nebunia ce nu se mai opreste, zi de zi, ora de ora.

calvar str. tecuciului 1

Ce vina au locuitorii de la numerele 41, 43, 47, 52, 58: toti? Au scris, au reclamat, au fost in audienta la primarul municipiului, din patru in patru ani au contabilizat promisiuni, au caiete intregi, jurnale ce nu vor fi publicate niciodata! 2012: vom face trotuare; 2013: strada va intra intr-un program de reabilitare; 2014: primarul trimite o echipa cu misiunea sa acopere gaurile din asfalt cu o galeata de nisip; 2015: din nou audienta la primar – mergeti la societatea de drumuri, de la Drumuri sunt indreptati, din nou, la Primarie.

Nepotii nu mai vin la bunici de frica prabusirii caselor

Masinile rod in continuare din zidurile caselor, din tavane, televizoare, tablouri cu fotografii de la nunta, de la botez, cad si se fac tandari: pâna si amintirile! Ce mai ramâne? „Nici cutremurele nu le mai simtim, la noi fiecare masina care trece prin fata casei produce un cutremur. Tavanele au cazut, zidaria se crapa, caramizile nu mai stau la locul lor, acoperisul l-am sprijinit cu doi popi. Pamântul de sub casa se crapa, gardul a devenit o salcie: se pleaca dupa cum trec masinile: la dreapta, la stânga. Am 80 de ani, nu stiu cât mai rezist, eu si sotia.

Au venit, cu bucurie, nepotii la noi, dar n-au stat decât doua zile, mi-a fost frica ca se darâma casa peste ei. Am chemat parintii sa-i ia”, ne spune domnul Emil Ciomârtan, de la nr. 41, cel care ne-a chemat, disperat, in lipsa oricarei sperante ca vor fi auzite si durerile familiei lui, ale vecinilor. Intru in casa: pereti crapati, tavane cazute.

„Auziti, simtiti, acum trece un TIR spre Roman, acum altul spre Bucuresti, nu se opresc niciodata. Cum sa traiesti, cum sa te odihnesti, nici noaptea nu mai este noapte. Ce sa ne facem? Puteti face ceva pentru noi?”, continua domnul Emil. Mi-e teama sa promit ceva. Voi scrie, ma voi informa. Oamenii se aduna ca la miting.

Vine toata strada, vorbesc tare, sa-i aud: „Nu se mai poate, platim taxe, votam, suntem bacauani, avem dreptul sa ne bucuram de viata, atâta cât o mai avem”, „Bine, strada este a Drumurilor Judetene, a cui o fi, dar trotuarele, gurile de canal, santurile de scurgere, ale cui sunt?”, ne intreaba doamna Dumitra Mastachin, de la nr. 47.

calvar str. tecuciului 4

De la 52 vine grabita Emilia Iosub: „Este inuman, este o incalcare a drepturilor omului la o viata normala.” La 39 sunt doua familii, Mihai si Valentin Vasilache: „Aici a fost vechea albie a Bistritei, pamântul nu are stabilitate, nu se asfalteaza strada, nu stiu de ce, am cerut si cerem si prin ziarul dumneavoastra, sa se impuna o limita de viteza, macar noaptea. Am solicitat acest lucru, insa ni s-a spus ca nu-i posibil, se creaza blocaje, dar de «blocajele» noastre nu vorbeste nimeni. Suntem toti bolnavi, stresati, nu-i vorba de o zi, de o luna, ci de ani fara liniste, fara siguranta.”

Cine are raspunsuri la intrebarile cetatenilor

La toate acestea se adauga, in fiecare duminica, aglomeratia produsa de sutele de masini care parcheaza pe trotuare, in fata portilor, peste tot, iar daca mai si ploua, apa intra in curti, in case, poti sa-ti iei câmpii, sa te duci la Bistrita… Constantin Nastac locuieste la nr. 43: „Stai in casa si nu te poti intelege, iesi afara – infernul, ceva trebuie facut, cineva trebuie sa faca ceva. Soseaua de Centura se tot face de vreo 10 ani, ni se promite ca atunci traficul va fi mai lejer. Când, domnule primar? Ajungem toti la balamuc.”

Da, iti trebuie nervi de otel, antrenament, rabdare, oamenii fac inventarul injuraturilor, le dau adresa. Se aud? Slabe sperante.

Mi se spune sa solicit raspunsuri de la administratia locala, de la Drumuri, de la consilieri (cine mai este consilier local in zona, ca nimeni nu l-a vazut vreodata). La ce bun? Cunosc raspunsurile: strada este in administrarea…Exista un program national de reabilitare… Soseaua de centura va rezolva problema cetatenilor de pe Tecuciului…Trotuarele se vor reface doar dupa ce strada va fi reabilitata…Daca mai intrebi CÂND?, raspunsul se pierde printre rânduri sau in neant…

Strada Tecuciului are doar cu putin peste 1000 de metri si multe suflete chinuite, zilnic sub asediul zgomotului, prafului, trepidatiilor, nesomnului, stresului. In Bacau, sunt sapte partide, sapte lideri, un primar, doi viceprimari, un buget local, mai are Bacaul un prefect, un subprefect, un presedinte de CJ, doi vicepresedinti. Cine are un raspuns pentru cetatenii de pe strada Tecuciului, din Bacau?

In editiile umatoare, vom incerca noi sa gasim raspunsuri la intrebarile acestor oameni.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri