Încă mai am amintiri plăcute din vacanța de sărbători, când puteam să alternez cititul cu vizionarea de filme, după simplul meu chef, indiferent de oră. Stăteam până noaptea târziu, după ce avusesem o întreagă după-amiază de lectură, la filme, și așa am nimerit odată pe un canal care difuza un film biografic despre Maria Callas. Un film romanțat, mediocru, fără mare valoare, dar care m-a făcut să mă gândesc la fragilitatea umană a unei mari Dive, una adevărată. Dar și la forța ei.
Filmul era despre iubirea ei pentru faimosul armator grec Onassis, o pasiune care avea să o piardă. A fost cea mai mare dintre slăbiciunile unei femei cu o voință de fier, pentru că Maria Callas, grecoiaca aceea cu voce de aur, și-a construit totul în viață, cu o extraordinară tenacitate, una supraomenească, modelându-și chipul, trupul, ținuta, cariera. Dintr-o făptură mioapă și aproape obeză, semănând mai curând cu o doică sau cu o menajeră, ea a ajuns, după un an de regim strict, extenuant, o femeie gracilă, superbă, cu alură de divă.
Asistenta și prietena ei, Giovanna Lomazzi, care i-a a fost alături multă vreme, cunoscându-i marile victorii de pe scenele lumii, dar și umbrele din culisele vieții de zi cu zi, își amintește cum era marea cântăreață când a văzut-o pentru prima oară: „…era o femeie grasă, urâtă și, mai ales, cu totul lipsită de eleganță. Era și foarte prost îmbrăcată, așa cum se îmbrăcau de obicei cântărețele de operă. Avea părul vopsit în roșu, pe cap avea o pălăriuță verde, purta bijuterii braziliene, pentru că tocmai se întorsese din această țară, în concluzie, arăta groaznic!”
Eu nici nu vreau să mi-o imaginez astfel. Noroc de minunea care avea să se întâmple, povestită de aceeași martoră. Care o revede după un an pe Callas, total schimbată într-o „femeie de o frumusețe orbitoare, elegantă, plină de grație”. O transformare uluitoare, când dintr-o rățușcă urâtă a răsărit o splendidă lebădă. Timp de un an, cu o inflexibilă voință, Callas, care avea doar un gând, să ajungă un star, o divă, și nu să rămână doar o bună cântăreață de operă, s-a spus unui regim draconic, consumând doar carne fără urmă de grăsime, sare, ulei, condimente.
Doar cu salată. Nici o urmă de dulce, niciun strop de alcool, și așa a dat jos 50 de kilograme, menținându-se apoi în acea excelentă formă. Era încă foarte tânără atunci, avea sub 30 de ani, și asta a ajutat-o mult. Deși, medicii au spus altceva la timpuriul ei deces, la numai 53 de ani, când s-au strâns mai multe suferințe, și fiziologice, dar mai ales psihice. Avea o boală a corzilor vocale, o traheită puternică, își pierduse vocea, inima îi era foarte slăbită (urmare și a curei de slăbire amintite), dar, mai ales, suferea de depresie, de inimă rea. Marea ei iubire, bogatul armator Onassis, o înșelase la modul cel mai brutal, ignobil, bătându-și, de fapt, joc de ea.
După ce i-a plăcut să se afișeze cu ea, să o poarte ca un trofeu peste tot cu el, să o ducă în minunate călătorii, să-i dea impresia că e iubită și că o va lua în căsătorie, el a părăsit-o pentru văduva lui Kennedy, Jacqueline. Tentantă partidă, desigur, pentru un tip atât de cinic și pragmatic, de arivist, un monstru de egoism, avid de putere, cum era Onassis! Pe care mulți l-au găsit vinovat pentru sfârșitul carierei lui Callas. Adevărul este că ea s-a îndrăgostit ca o adolescentă de marele armator, care, o vreme a răsfățat-o, a făcut-o să se simtă liberă, într-o prelungită vacanță. Maria Callas fusese total robită carierei ei strălucitoare, dar, mai cu seamă, avea o mare frustare. Cea a unei copilării și a unei adolescențe chinuite, în care, o mamă abuzivă s-a folosit de talentul ei unic, proiectând în copilă neîmplinirile ei.
Callas nu a avut partea de căldură afectivă, de dragoste maternă, și a crescut cu această teribilă frustrare. Așa că s-a îndrăgostit ca o adolescentă de Onassis, care a fost cât se poate de grosolan cu ea, spunându-i, într-un sfârșit, după ce o amăgise în fel și chip : „Ești un nimic. N-ai decât ceva în gâtlej care scoate sunete frumoase, dar acum acel ceva s-a spart”. Deși Callas își iubise cel mai mult arta (o datto tuto a te, zicea ea, cu vorbele Medeei către infidelul Jason) aventura vieții ei cu Onassis avea să o coste cel mai mult. Pentru că așa se întâmplă cu femeile care iubesc prea mult.
