In vreme ce tara dezbatea intelectual maniera in care primarul Iasului si-ar fi spionat amanta, subiect “quality” mestecat de toata lumea, la Cotroceni, presedintele Iohannis convingea reprezentantii partidelor chemate la “consultari” sa fie de acord cu versiunea noua a legii de spionaj a cetatenilor, versiune mai dura si intruziva decât cea declarata neconstitutionala.
Daca va mai amintiti, seful SRI a demisionat dupa ce curtea Constitutionala a decis ca spionarea propriilor cetateni prin intermediul computerelor si a Internetului nu este in concordanta cu Legea fundamentala.
Presedintele Iohannis a decis sa impace capra cu varza si a promis ca va media conflictul dintre solicitarile serviciilor secrete si Constitutie. rezultatul este ca nu se mai voteaza o lege speciala, ci se modifica Legea datelor personale in sensul ca serviciile secrete primesc dreptul sa-si bage nasul unde vor dori si cum vor dori. Este aproape de la sine inteles ca ideea nu este a serviciilor noastre; ea este ceruta de “aliatii” de peste ocean.
Culmea este ca in SUA, Curtea Federala de Apel din New York tocmai a decis ca strângerea de catre National Security Agency a datelor telefonice ale americanilor este ilegala, incalcând chiar Patriot Act, o lege care da puteri imense structurilor de securitate americane sub pretextul luptei anti-teroriste.
Daca data trecuta, legea a cazut datorita sesizarii Curtii Constitutionale, de data aceasta va fi extrem de interesant ce se va intâmpla. Acordul cerut de presedinte liderilor de partide nu inseamna decât ca Iohannis a incercat sa securizeze acest aspect.
Si asta deoarece controlul constitutionalitatii legilor inainte de a fi publicate se face doar daca se face o sesizare in acest sens.
Iar sesizare poate face presedintele tarii, presedintii celor doua camere ale Parlamentului, Guvernul, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Avocatul Poporului, un grup de 50 de deputati sau 25 de senatori.
Ramâne sa vedem daca va face cineva aceasta sesizare.
