Bârfa si cocaina

0

Ce descoperiri au mai facut cercetatorii în ultima vreme? Nu, nu este vorba despre excentricii englezi, care au bani si timp pentru cele mai haioase studii stiintifice, acum fiind vorba despre un profesor chinez. Care a sapat adânc, a cercetat în profunzime chestiunea…bârfei.

Si a tras niste concluzii cât se poate de pozitive despre acest obicei considerat urât, de prost gust, desi îl practica toata lumea. Vine, asadar, chinezul cu noutatea ca bârfele (vinovate, nevinovate?) sunt de mare folos pentru mentinerea sanatatii. El sustine, nici mai mult nici mai putin, ca vorbulitele astea piscatoare ajuta creierul nostru sa-si mentina intacte functiile. Cica ne simtim bine când bârfim, obiceiul asta actionând asupra creierului precum cocaina. Mai, sa vezi, uite cum ajungem noi sa ne drogam fara s-o stim!

Un alt beneficiu al bârfelor, mai spune profesorul, este acela ca, „schimbând informatii despre vietile altor oameni, reusim cu usurinta sa distingem adevaratii prieteni de cei falsi, stiind apoi sa ne aparam de cei care ne pot rani”.

Nu am de gând sa-l contrazic pe cercetatorul chinez, nici sa ridic piatra împotriva bârfitorilor, desi, daca ma gândesc la unii care si-au facut o „profesie” din asta, am serioase motive sa nu-i agreez. Nu ma înversunez sa condamn pacatul asta când e unul marunt, ocazional, în care am cazut si cadem mai toti dintre noi, si în familie, si în mediile profesionale oamenii rontaindu-se reciproc, din când în când. Si apoi, sunt si bârfe benigne, de societate, facute fara sa urmareasca insulta grava, denigrarea vreunei persoane sau personaj.

Ceea ce-mi stârneste indignarea sunt acele vorbe stropsite, înveninate, aruncate de tot soiul de frustrati, de inculti, de grobieni care se grabesc sa desfiinteze pe oricine si orice. Iau, nu mai departe, reactiile la scrisoarea deschisa a unei concurente de la „Vocea României”, adresata lui Tudor Chirila, unul dintre juratii emisiunii. Scrisoare pe care eu o consider de bun-simt si continând multe adevaruri.

Daca autoarea ei a adoptat un ton potrivit, chiar politicos, argumentându-si pozitia într-un mod rational si dezvaluindu-si chiar admiratia pentru artistul cu care avea o controversa, unele reactii de pe retelele de socializare m-au mâhnit si m-au revoltat. Niste ilustri anonimi s-au avântat în grosolane injurii la adresa lui Tudor Chirila (un personaj incomod, care poate fi antipatic, cu gura mare, dar si cu mult talent), negându-i (pe ce baza, de pe ce pozitii, cu ce drept?) calitate de actor, de pilda. Nu mai vorbesc despre celelalte invective. Or, asta chiar stiu, din vazute, ce fel de actor este Tudor Chirila. Si pot sa spun cu tarie ca a facut câteva roluri memorabile în teatru (în film nu prea l-am urmarit).

A jucat în spectacolele unor regizori importanti, si-i numesc pe Alexandru Tocilescu (regretatul), Mihai Maniutiu, Alexandru Darie, Alexandru Dabija, L. Bocsardi, a colaborat cu colegul sau Horatiu Malaele creând un savuros personaj în comedia bulevardiera de mare succes „Palaria florentina”, pusa în scena de acesta.

Dar marile sale creatii (de pâna acum) sunt Malvolio, din „A 12-a noapte” de Shakespeare, pentru care a luat Premiul UNITER, si Tartuffe. Când esti ignorant, cel mai simplu lucru e sa distrugi orice, sa te comporti ca un Caliban. Una e bârfulita, asadar, care poate fi si subtire, când e practicata de oameni de spirit, si alta-i grosolania.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ