19 martie 2024
CulturăBacovia cel fara de moarte sau despre falsa etimologie

Bacovia cel fara de moarte sau despre falsa etimologie

Putin cunoscute sunt ultimele notatii ale autorului poeziei „Plumb”, reunite sub titlul „Divagari utile”, iar una dintre ele e un posibil autoportret: „George Bacovia, artist înmormântat si nemuritor în acelasi timp”. Este limpede ca pare un joc de cuvinte, dar daca luam în calcul datarea însemnarii – 1957, anul mortii (la 22 mai, în Bucuresti) -, avem în fata un exercitiu de evaluare pe care, în lipsa altora, poetul si l-a aplicat siesi.

Si totusi: cine se va încumeta de atunci si pâna azi sa cultive memoria scriitorului care a dat, alaturi de Vasile Alecsandri, glorie Bacaului? A facut-o aproape imediat sotia – Agatha Grigorescu-Bacovia -, ea însasi poeta, cu o cerbicie rarisima, iar în zilele noastre (si, speram, pentru totdeauna), scoala gimnaziala care-i poarta numele. Se afla pe strada Carpati, adica în apropierea Cimitirului Central, unde se odihnesc o parte dintre membrii familiei Vasiliu, între care si Gabriel Bacovia, fiul. Imnul scolii (versuri, Cristina Harabagiu, cu refren din „Note de primavara”: Verde crud, verde crud…/Mugur alb, si roz, si pur,/Vis de-albastru si de-azur,/Te mai vad, te mai aud!; muzica, Alexandrina Galbeaza) are o buna logica, în parcursul deschis de o constatare: „Cu totii purtam în noi un vis/Si toti avem un ideal, /Dar pân’ la marele final,/ Spre scoala drumul e deschis” si încheiat cu o previziune-bilant: „Si-am învatat si am simtit/ Cu sufletul ce-a spus poetul/ În toamne reci cântând sonetul/ Al unui mugur plumbuit”. M-am convins ca imnul este unul activ într-o zi de aprilie 2016, când profesoara Cristina Harabagiu ne-a invitat sa o asistam la lectii pentru a-i acorda gradul didactic I.

Primii care au sustinut-o au fost elevii, care o copiaza (în sensul de imitatie) cu folos: sunt dezinvolti, creativi, entuziasti. Tonul l-a dat clasa a V-a (înv. Coca Dimidof, în ciclul primar), sub bagheta noii dascalite. E drept ca si ea s-a pregatit serios: „Pâna de curând, când alcatuiam un proiect didactic de 3-4 pagini, nu stiam ce am de facut, intram în panica si improvizam, în vazul elevilor. Acum, cele peste 20 de pagini dupa reteta CEAPDOFERT îmi dau o liniste deplina”. „Daca cineva doreste modele de proiectare didactica, sa vina la Scoala Gimnaziala George Bacovia” (prof. Madalina Alexoae, metodista comisiei). „Macar o data-n viata merita sa faci asemenea proiecte, pentru a demonstra ca ai toate competentele pentru a-ti sustine… ultimul grad” (o colega, dintre comentatorii de la sedinta finala).



Momentul de vârf al zilei a fost însa atelierul literar, cu trei evenimente: o incursiune în anotimpurile bacoviene, o suita de reportaje vorbind despre poet, dar si despre om si, respectiv, un „Bacovia în oglinda”, cu creatii ale elevilor, încercând sa suprapuna „ineditul bacovian peste cel al propriei identitati: citind, scriind, inventându-se”. „Sunt bântuita de oameni”, spune Mihaela Radu, cu zâmbet totusi, iar presedinta comisiei, lect. univ. dr. Nicoleta Popa-Blanariu, o încurajeaza sa urmeze o cariera în teatru. Un baiat de 13 ani este leit ceea ce va fi fost poetul la aceeasi vârsta: filiform, interiorizat, stingher. Ne marturiseste, tot cu zâmbet, ca uitându-se la pozele din medalionul fixat în holul scolii, se vede ca într-o oglinda în diverse etape ale vietii… Ioana Baitanu le vorbeste despre cele patru case Bacovia, iar Clement Florescu, directorul, anunta proiectul Zilele Scolii.

Falsa etimologie: între mormânt si mort nu exista legatura linvgistica, pentru ca primul cuvânt provine din latinescul monumentum. Mai tare decât bronzul poate fi si fapta.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri