Bacaul oamenilor frumosi. De la asistent maternal la “mamica iubita”

0
Asistentii maternali cresc copiii altora, dar ii iubesc din tot sufletul, ca si pe ai lor


Ea a fost nevoita sa plece in China, iar el sa ramâna acasa si sa le creasca pe cele doua fetite. “In 2005 am avut o oferta pentru un post de inginer textilist in China si am plecat acolo pentru doi ani si jumatate. Sotul meu, care lucrase la combinatul din Hunedoara, era somer. Ne-am gândit ca ar fi o solutie buna sa se angajeze asistent maternal”, marturiseste Gabriela Circo.

Aveau doua fetite mari, inca adolescente, asa ca nu le-a fost greu sa mareasca familia cu inca doi copii. “Fetele noastre s-au atasat din prima clipa de ei si le spun, si azi, fratiorii nostri”, povesteste Aurelian Circo. La inceput au primit o fetita, iar mai târziu pe fratiorul ei, “ceea ce a fost un lucru minunat pentru toti”. Fetita e in clasa a VII-a si practica sport de performanta: “A obtinut locul III pe tara la stafeta, dar ea este foarte buna la 800 si 1000 de metri”, spune Aurelian, cu mândrie.

Sotia lui il tine in brate pe Andrei, un voinic de un an, care nu sta o clipa linistit. Râde in hohote, bate cu palmele in masa si, incurajat de parinti, scoate strigate de victorie. “Pe el l-am luat din Maternitate la trei saptamâni. E nemaipomenit de destept”, sustine Gabriela, care se straduieste sa potoleasca energia copilului mângâindu-l pe cap.

Copilul parasit a devenit “fetita mea”

Sotii Circo au mai crescut un baietel, pe Victor: “La trei ani a fost luat in adoptie si a fost cea mai buna solutie pentru el. Stiam asta, dar momentul despartirii a fost foarte greu!” Si Mandita Sprintareanu a luat un copil direct din Maternitate: “Era in 2000. Avea doar trei luni si ii cunosteam parintii, din nefericire. Ne-am atasat foarte mult de ea.”

Atât de mult incât au decis sa o infieze. Au trecut 16 ani si fetita, eleva la Liceul Sportiv, e un copil fericit si iubitor. Sotii Sprintareanu sunt la al saptelea rând de copii luati in grija. I-au dus la medic, la gradinita, la sedinte de logopedie si kinetoterapie, au suferit si s-au bucurat pentru ei. “Acum mai avem in grija un baietel de doi ani si o fetita de sase luni. George si Andreea sunt ca si ai nostri. Când fiica mea cea mare, care are 34 de ani, a venit acasa si mi-a spus «Vai ce mare s-a facut Andreea», mi-a crescut inima”, marturiseste mama Mandita.

Toti asistentii maternali spun, cu convingere, ca ai lor “sunt cei mai frumosi” si nu poti sa-i contrazici, chiar daca uneori ai vrea sa o faci. Toti asistentii maternali care au ramas in profesie iubesc copiii si au vocatie de parinti. Vocatia de a fi generos. Sunt oameni care seamana sperante si, pe unde trec, lasa in urma lor o dâra de lumina.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ