Bacauanul care poate schimba Legea Electorala

5


Jurnalistul Liviu Avram a cerut Curtii Constitutionale sa decida daca organizarea alegerilor pentru primari intr-un singur tur de scrutin este in acord cu Legea Fundamentala

Originar din Bacau, Liviu Avram este redactor-sef adjunct la cotidianul „Adevarul” si eroul principal al ultimelor zile dupa ce, pe baza unui artificiu (si-a depus candidatura la Primaria Capitalei), a solicitat controlul constitutional al Legii electorale. Initial, el a depus in sprijinul candidaturii sale o lista cu numai trei semnaturi, acelasi numar care este nevoie pentru infiintarea unui partid. Cum candidatura i-a fost respinsa, deoarece legea electorala prevedea un numar mai mare de semnaturi (1% din numarul alegatorilor), a decis sa aduca problema in atentia Curtii Constitutionale. Si daca tot a dat de treaba judecatorilor, le-a cerut sa se pronunte si pe problema alegerii primarilor intr-un singur tur. Astazi, 4 mai, jurnalistul se va afla in fata judecatorilor pentru a-si prezenta punctul de vedere, urmând ca decizia sa fie data mâine.

– Cum a pornit toata aceasta actiune?
– Am inceput sa planific aceasta actiune pe la inceputul lunii decembrie a anului trecut, dupa ce am remarcat ca absolut toate resursele politice de a reveni la doua tururi de scrutin fusesera deja epuizate. Parlamentul votase in mai anul trecut, cu larga majoritate, solutia unui singur tur, presedintele Iohannis promulgase legea fara nicio obiectie – desi declarase ca solutia n-ar fi tocmai buna, asa ca legea a fost publicata pe 20 mai 2015. In toamna, premierul Ciolos inclusese intr-o prima forma a programului de guvernare si revenirea la doua tururi, dar ca urmare a unor discutii in Parlament cu cei care se opuneau, a retras programul si a revenit cu altul, din care aceasta ambitie fusese scoasa. Prin urmare, din moment ce nu mai era posibila nicio resursa politica, a mai ramas doar resursa juridica – adica apelul la Curtea Constitutionala. Restul a fost doar efortul de gasire a tuturor cailor posibile si imaginabile pentru a aduce problema in fata Curtii Constitutionale.

– De ce partidele nu au vrut sa discute serios problema celor doua tururi de scrutin?
– Pentru ca celor doua partide mari – PSD si PNL – le convenea solutia unui singur tur. Aceasta solutie favorizeaza primarii in functie, iar partidele care au decis un singur tur sunt tot cele care au si cei mai multi primari in functie. Deci a fost o decizie strict politica – ba chiar politicianista as spune, fara nicio legatura cu interesele cetatenilor de a avea primari reprezentativi. Pentru ca un singur tur va face ca mii de primari sa fie alesi cu mai putin de 50A1 din numarul celor care au votat, ceea ce inseamna ca, de fapt, majoritatea NU i-a votat.

 Bacauanul care poate schimba Legea Electorala

– Exista o discutie cum ca o decizie favorabila a Curtii Constitutionale ar putea declansa o avalansa deoarece, daca decizia s-ar aplica de la alegerile de anul acesta, Legea electorala ar trebui modificata urgent. Dar Guvernul nu dispune de o majoritate care sa asigure adoptarea noii legi, pe de o parte, iar pe de alta parte, Guvernul nu poate modifica legea prin OUG. Ne asteapta un blocaj institutional?
– Aici trebuie sa fac o precizare. Din motive tactice, pe care nu are rost sa le dezvolt, am atacat la CCR doua articole din legea electorala: cel care impune un anumit numar de semnaturi la depunerea candidaturii si cel care reglementeaza majoritatea cu care se alege primarul si care dicteaza, de altfel, si numarul de tururi de scrutin. Daca primul este declarat neconstitutional, decizia nu se aplica la aceste alegeri, intrucât ziua judecatii de la CCR coincide cu ziua in care candidaturile ramân definitive. Cum deciziile CCR se aplica doar pentru viitor, candidaturile depuse acum ramân asa cum sunt, iar efectele deciziei se vor aplica abia la alegerile din 2020. Daca si articolul privind numarul de tururi este declarat neconstitutional, singura solutie legala este ca Guvernul sa emita o ordonanta de urgenta de modificare a acelui articol, in sensul revenirii la doua tururi, si, evident, sa aloce fonduri pentru turul secund. Nici macar nu trebuie modificata legislatia secundara, caci hotarârile de guvern emise in aplicarea legii sunt in asa fel concepute incât trimit la articolul din lege, nu il dubleaza. Iar daca articolul din lege este modificat prin ordonanta de urgenta, prevederea din HG face trimitere la noua forma a articolului din lege. Guvernul nu doar ca poate, ci este obligat sa emita ordonanta de urgenta, pentru ca dupa publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial, articolul declarat neconstitutional este suspendat de drept. Iar daca e suspendat, exista pericolul ca sa tinem alegeri, dar sa nu stim cui atribuim mandatele. Caci articolul exact asta reglementeaza: cine si in ce conditii primeste mandatul de primar. Desigur, ordonanta merge apoi in Parlament – dar Parlamentul nu are alta solutie decât sa o aprobe, pentru ca o respingere ar insemna revenirea la starea de neconstitutionalitate deja sanctionata de CCR. Pur si simplu nu exista o alta solutie nici pentru Guvern, nici pentru Parlament.

– De ce alegerea consilierilor locali sau judeteni intr-un singur tur este constitutionala iar alegerea primarilor nu ar fi constitutionala intr-un singur tur?
– Aici trebuie sa facem o diferenta intre institutiile de tip colectiv – cum sunt consiliile locale si judetene, dar si Parlamentul – si cele de tip individual – cum sunt primarii, presedintii de Consilii Judetene si Presedintele României. Cele de tip colectiv sunt reprezentative prin ele insele, caci indiferent de modul de constituire, adica prin alegeri de tip lista sau de tip uninominal, ele devin reprezentative, ca intreg, pentru comunitatea care i-a ales: localitate, judet sau tara. In schimb, la institutiile de tip individual, reprezentativitatea nu poate fi asigurata decât prin modul de atribuire a mandatului: cu majoritate relativa (câstiga cel care are cele mai multe voturi, cum e acum la primari), majoritate simpla (50%A1 dintre cei care voteaza, cum a fost la primari pâna in 2011) sau majoritate absoluta (50%A1 dintre cei cu drept de vot, cum e la Presedinte). In 2008, când primarii erau alesi cu majoritate simpla, iar la sefii de CJ s-a introdus pentru prima data alegerea cu majoritate relativa, cineva a contestat la CCR modul de alegere a acestora din urma, pe motiv de discriminare fata de primari. CCR a respins contestatia, pe motiv ca situatia juridica a celor doua functii este diferita. In vreme ce primarul este institutie de rang constitutional, pentru ca este prevazuta expres de Constitutie, presedintii de Consilii Judetene nu sunt prevazuti in Constitutie, ci doar Consiliul Judetean ca atare. Deci CCR nu este interesata deloc de modul de alegere a sefilor de CJ; din punctul sau de vedere aceasta institutie poate fi si desfiintata sau, eventual, inlocuita cu un colegiu de 3-5-7 membri.

– Cum a fost primita initiativa ta de a sesiza CCR? Ai primit amenintari, ti s-au facut reprosuri? 
– Reprosuri – nu, amenintari – nici atât. Unii politicieni, analisti, jurnalisti si avocati au primit-o cu scepticism, dar sunt convins ca scepticismul lor s-a datorat faptului ca nu au cunoscut in detaliu intreaga argumentatie pe care mi-am bazat actiunea.

 Bacauanul care poate schimba Legea Electorala

– Daca tot vorbim de sisteme electorale, de ce a esuat sistemul uninominal in România?
– A esuat pentru ca a fost facut româneste. La noi, in anul 2008, nu a fost aplicat asa-numitul uninominal pur si dur, dupa principiul „câstigatorul ia totul”. Domnul Cristian Pârvulescu de la Pro Democratia a imaginat atunci un sistem mixt intre uninominal si proportional, care a facut sa intre in Parlament nu doar câstigatorii colegiilor electorale, ci si cei aflati pe pozitia a doua sau chiar a treia, cu suplimentarea corespunzatoare a locurilor din Parlament. La alegerile din 2008, când scena politica era destul echilibrata, anomalia acestui sistem pur românesc nu a iesit prea tare in evidenta. In schimb, la alegerile din 2012, când mamutul USL a câstigat aproape integral colegiile de pe primul loc, sistemul de compensare gândit de dl. Pârvulescu a facut sa fie mult mai multi cei care au intrat in Parlament de pe pozitia a doua sau a treia si asa ne-am trezit cu un parlament de aproape 600 de membri. In plus, desi sistemul uninominal a fost introdus cu scopul de a diminua din puterea liderilor de partid de a stabili componenta listelor electorale, pâna la urma tot liderii de partid au fost cei care au decis cine si in ce colegiu candideaza. Si cum tentatia a fost sa desemneze oameni cu bani, capabili sa-si finanteze singuri campania, s-a ajuns aproape obligatoriu sa avem, dupa parerea mea, cel mai slab si mai inept for legiuitor de la Marea Adunare Nationala incoace. Pâna si CPUN-ul, primul asa-zis Parlament de dupa Revolutie, pare sa fi fost mai responsabil si mai decent decât ce am avut in legislatura 2012-2016.

CARTE DE VIZITA
Nume: Liviu Avram
Data nasterii: 11 septembrie 1964
Studii: Facultatea TCM, Politehnica Iasi

Traseu profesional

Din Septembrie 2009 – Redactor sef adjunct “Adevarul”
Noiembrie 2004 – Septembrie 2009 – Redactor sef adjunct “Cotidianul”
Din septembrie 2001 – Trainer in jurnalism de investigatie la Centrul pentru Jurnalism Independent
2001-2004 – Ziarist de investigatii “Adevarul
2000-2002 – Absolventul unui curs de jurnalism de investigatie organizat de Reteaua Sud Est Europeana de Profesionalizare a Mass Media (www.seenpm.org).
1995-2001 – Redactor sef “Monitorul de Bacau”
– Corespondent de Bacau al ziarului “Adevarul”
1992-1995 – Corespondent de Bacau al ziarului “Evenimentul zilei”
1991-2001 – Corespondent de Bacau al BBC, Sectia Româna
1990-1992- Redactor sef adjunct al saptamânalului “Pur si simplu”, Bacau
1987-1989 – Reporter la revista “Opinia studenteasca”
1984-1989- Student TCM, Politehnica Iasi

Premii

2004 – Premiul “Kurt Schork Award in International Journalism”, Columbia University, New York.
2003 – Premiul pentru Jurnalism de Investigatie, Clubul Român de Presa, Bucuresti.
2003 – Mentiune de Onoare la “Kurt Schork Awards in International Journalism”, Columbia University, New York.
2000 – Nominalizare pentru Documentar radio BBC, Clubul Român de Presa, Bucuresti.
1989 – Premiul pentru reportaj, Gala Presei Studentesti.

FOTO: Lucian Muntean/Pressone.ro



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

5 COMENTARII

  1. Mai exact, originar din Tecuci. A poposit in Bacau 11 ani, iar de aproape 16 e in Bucuresti. Dar asta nu conteaza, e unul dintre cei mai buni jurnalisti romani

  2. Ce bine ae fi sa aiba sorti de izbanda d-l Liviu
    deoarece le-ar da cu tifla la toti Politicienii nostri>>>>>???!!!

  3. Asta e treaba pur romaneasca – sa faci legile dupa interese de grup. In mai 2015 legea convenea politicienilor, acum nu – deci o modificam. Daca ar fi singura lege care se face in interesul unor grupuri ar fi de iertat, dar majoritatea au aceasta calitate. Nu uitati cat de greu a trecut legea darii in plata, care are o aplicabilitate asupra celor multi, nu pentru un anumit grup.

LĂSAȚI UN MESAJ