Virusul gripei aviare incepe sã loveascã dur si in afacerile micilor crescãtori de pãsãri din judet. Micile afaceri incep sã se clatine serios, pagubele putandu-se ridica la zeci de
miliarde de lei. Fermierii asteaptã de la autoritãti luarea unei serii de mãsuri care sã-i ajute sã valorifice stocurile de pãsãri. Isteria gripei aviare a atins si locuitorii de la sate care au inceput sã taie pãsãrile, inainte de a a junge virusul ucigas si prin ogrãzile lor.
Abia reusiserã sã se punã cat de cat pe picioare cã micii fermieri au si primit o loviturã in plin in toamna trecutã. Criza din octombrie, cand a fost identificat primul focar din tarã de infectie cu virusul gripei aviare, s-a perpetuat panã in prezent. Cand credeau cã au scãpat de probleme, crescãtorii de pãsãri din judet au fost loviti din nou, cu si mai mare virulentã de ucigasul invizibil. „Pur si simplu nu ne-a lãsat sã respirãm. Au venit problemele legate una de alta. Am avut in plan ca, in aceastã primãvarã, sã cresc 40.000 de pui de carne, din care am vandut 23.000 de bucãti. Mai am 17.000 de pui zburati care, odatã cu declansarea gripei aviare, au crescut si au ajuns in stadiul de a fi abatorizati. La ora asta nu stim unde ii vom abatoriza. Probabil cã, la nivel de comandament, se va stabili o strategie, astfel incat sã gãsim niste locuri unde sã putem sacrifica puiii in conditii de sigurantã totalã”, spune Ioan Zamfir, adminstratorul unei ferme de pui de carne din Grigoreni, comuna Scorteni. Fermierii se mai plang de faptul cã existã cantitãti de carne care s-au abatorizat dinainte de aceastã perioadã de crizã, pe care nu pot sã le valorifice. „Pierderile se pot ridica la peste 2,5 miliarde de lei, dacã nu voi putea valorifica puii pe care ii mai am. In plus, sunt si alte implicatii in lant: stocurile de furaje se terminã, costurile sunt foarte mari, nu mai avem cu ce plãti angajatii, facturile cãtre furnizori, ratele la creditele luate de la bancã. Dacã nu se iau mãsuri sustinute in plan real, nu numai pe hartie, existã pericolul sã ajungem in faliment”, mai spune Ion Zamfir.
Agricola le-a inchis micilor crescãtori accesul la abator
Problema este cã accesul in afara judetului cu pãsãri vii sau sacrificate este total interzis. In plus, in judet existã doar un singur loc autorizat unde pot fi sacrificate pãsãrile in conditii depline sigurantã sanitar-veterinarã: Agricola International. „Deocamdatã, nu avem probleme. Noi stim cã avem unde sã abatorizãm. Ne ingrijoreazã faptul cã existã focare de gripã aviarã si in Bacãu. Dar ce sã facem, mergem cu Dumnezeu inainte. Cale de intoarcere nu existã. Noi avem 100.000 de pui in care am investit miliarde de lei”, a declarat Radu Mustim, reprezentantul firmei For You, care detine o fermã de crestere a puilor broiler la Traian. Realitatea din teren este insã cu mult mai gravã, Agricola International anuntand cã, de ieri, nu mai are acces in unitatea de abatorizare nici un fel de pasãre din exteriorul societãtii. „Nici intr-un caz nu pot sã aduc la mine in abator. Mi-e greu sã mã gandesc acum la ei, cand nu stiu in cate directii imi zboarã mintea la problemele mele. Firma For You, panã acum, a fãcut abatorizarea la noi. Am un contract de prestãri servicii cu administratorul acestei societãti, care lua pui de la noi, furaje etc. Acum si la el mã gandesc dacã mai aduc sau nu pãsãrile la sacrificare. Astãzi, am decis cã nici o pasãre din exteriorul fermelor noastre nu se poate abatoriza in unitatea noastrã”, a declarat Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International.
„Nu ne scoatem banii cu ce dã statul”
Potrivit HG 1415/2004, in cazul mãsurilor ce se antreprind pentru lichidarea rapidã a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, ce implicã tãierea sau uciderea acestora, se acordã despãgubiri proprietarilor pentru animalele tãiate, ucise sau altfel afectate, an afara celor cuvenite prin asigurãri si a sumelor recuperate prin valorificarea produselor si subproduselor de la animalele tãiate, moarte sau ucise. Beneficiazã de despãgubiri persoanele juridice si persoanele fizice proprietare de animale, an cazul an care animalele sunt detinute cu respectarea normelor legale an vigoare cu referire la declararea si anregistrarea obligatorie an registrul agricol, care au suferit pagube an cazul aplicãrii actiunilor de sacrificare fortatã. „Cat iti dã tie statul despãgubire nu este nimic fatã de cat de mult se cheltuie cu cresterea pãsãrilor. Sã nu ajungem la asa ceva cã nu ne scoatem banii cu ce dã statul”, mai spune Radu Mustim. Despãgubirile se acordã an baza documentatiei antocmite de directia sanitar-veterinarã si pentru siguranta alimentelor judeteanã, avizatã de directia agricolã. an cazul lichidãrii rapide a focarelor de boli transmisibile, despãgubirile se acordã indiferent dacã animalele sunt asigurate sau nu. „Suma pierderii suferite de proprietar se stabileste de o comisie de evaluare, constituitã la nivel local din specialistul din cadrul directiei agricole, medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitar-veterinare zonale, specialistul de la centrul local de consultantã agricolã, agentul agricol, primarul localitãtii sau reprezentantul acestuia. In prezent, am fãcut o deplasare in zona Agãs-Palanca pentru a face o primã evaluare a pagubelor”, a declarat Ghitã Burlui, directorul adjunct al Directiei Agricole Bacãu. Valoarea de anlocuire a animalului se stabileste an functie de valoarea geneticã, zootehnicã, sex, varstã, greutate, starea fiziologicã, categoria de productie, la pretul pietei la data cand a avut loc actiunea de lichidare a focarului de boalã. Teama de a-si pierde pãsãrile din bãtãturã i-a cuprins deja pe locuitorii de la sate. Unii proprietari din zona Hemeiusi au inceput sã sacrifice gãinile de teama de a nu le-o lua inainte virusul ucigas. „Am tãiat patru gãini deja. Am auzit cã virusul a ajuns la Mãrgineni. Or, panã la noi nu mai e decat putin. Decat sã ne moarã in bãtãturã, mai bine le tãiem noi”, spun localnicii din Hemeiusi.
Scris de Florentin Radu
