Piesa lui Beaumarchais, cu acţiunea plasată în Sevilla secolului al XVII-lea reprezentată la Paris în 1784 captează interesul lui Mozart graţie comediei erorilor, a accentelor dramatice şi satirice. Opera lui Mozart este un amestec de sublim, de spirit şi melancolie pe care nu-l poţi regăsi în nici un alt exemplu, nota Stendhal. “Nunta lui Figaro” a avut premiera la Burgtheater din Viena în 1 mai 1786. După interpretarea Uverturii la „Nunta lui Figaro” ce deschide simfonicul din această seară, vom audia al patrulea din cele cinci Concerte pentru pian compuse de Ludwig van Beethoven. Cuceritorul Concert nr.4 în Sol Major a fost compus în 1805-1806 sI va fi interpretat de Vlad Dimulescu. Discipol al pianistului Constantin Ionescu – Vovu, laureat a multor concursuri naţionale şi internaţionale în: România, Chile, Italia, a participat şi a fost membru la festivaluri internaţionale, a editat un CD cu muzică de Enescu, Chopin şi Brahms.
A avut turnee de recitaluri, concerte şi cursuri de master în: Polonia, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Bulgaria. Activitatea sa concertistică în calitate de solist, alături de toate orchestrele din ţară, se bucură de o vie apreciere atât din partea publicului cât şi a criticii. Admiraţia pentru creaţia compozitorului polonez Fr. Chopin se materializează în teza de doctorat pe care o susţine la ,Academia de Muzică” Gh.Dima” Cluj-Napoca, „Repere de belcanto în pianistica chopiniană”. Vlad Dimulescu este conf. univ. la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
La pupitrul Filarmonicii “Mihail Jora” se află Mirco Roverelli, pianist, compozitor şi dirijor italian şcolit la Conservatorul Santa Cecilia din Roma. Debutează la vârsta de 9 ani, când câştigă Premiul II la “Cupa pianiştilor italieni”. De atunci colecţionează numeroase premii în concursuri naţionale şi internaţionale. Concertează în principalele oraşe ale Italiei. În străinătate, a cântat în prestigioase săli de concert, de ar fi să amintim doar: Queen’s Hall din Edinburg, Salon Dorado la Teatrul Colon din Buenos Aires, la Catedrala Wells din Anglia, Muzeul Liszt din Budapesta. Roverelli a pregătit pentru final, Simfonia a VII-a în La Major, op.92, “Apoteoza dansului”, simfonie compusă în 1811-1812 de L.v. Beethoven.
Modernitatea învaţă mereu de la clasici lecţia armoniei, sincerităţii artistice, a înălţării sufleteşti, a bucuriei de a trăi şi a transcendenţei spirituale.
Ozana Kalmuski Zarea
