Vremea capricioasă nu i-a ţinut pe iubitorii de artă în case şi au venit, joi, de la ora 17.00, la Galeriile ALFA, pentru a participa la vernisajul unei inedite expoziţii de grup, de pictură şi grafică: “Arta la feminin”. Ideea a aparţinut Silviei Tiperciuc, membră a UAP, Filiala Bacău, muzeograf-restaurator pictură-expert la Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, la realizarea căreia a contribuit decisiv şi Marcela Gavrilă, muzeograf-expert, la Galeriile Alfa.

Pe simeze au expus cinci artiste, patru din Iaşi şi una din Bacău. „Acest grup, a spus de la început Marcela Gavrilă, nu s-a constituit ad-hoc, cum s-ar putea crede. Între cele cinci artiste există legături personale, dar şi artistice. Toate sunt reprezentante ale şcolii ieşene de pictură, fiind absolvente ale Academiei de Arte „George Enescu” din oraşul de pe malul Bahluiului, e adevărat că în ani diferiţi. Fiecare dintre invitatele noastre are o carieră impresionantă, artistică şi profesională, fiind, în acelaşi timp, şi prietene, chiar dacă se spune că, în general, femeile sunt mai egoiste. Mai au în comun talentul, harul creatorului de frumos, sensibilitatea şi predispoziţia pentru dialog. Ce le deosebeşte? Evident că tehnica, modul de transpunere a ideilor pe suportul material, dar mai ales diversitatea temelor abordate şi transmise privitorului.” Este greu şi dificil în acelaşi timp pentru criticul de artă, pentru reporter să vorbească, să scrie despre cinci artişti, cinci stiluri, cinci sau mai multe modalităţi de transmitere a mesajului artistic. Ideea expunerii operelor de artă, grupat, pe artişti, dar şi combinat, are darul de a-l introduce pe privitor în universul creaţiei fiecărei artiste, oferindu-i posibilitatea, în acelaşi timp, dacă este interesat, să facă diferenţe, să analizeze punctual, modalităţile şi tehnicile folosite. Pentru un iniţiat, expoziţia cuprinde tot atâtea „personale”, sesizând evoluţia în timp a fiecăreia, abandonurile şi revenirile, de la culori calde, la tuşe puternice, fiecare artist, se observă, a venit în Bacău cu creaţiile reprezentative, rulate în expoziţii şi simpozioane.

Valentina Druţu deschide expoziţia cu o serie sugestivă de pasteluri, viu colorate, frumoase în esenţa lor, ceea ce denotă predispoziţia pentru compoziţie dar şi spontaneitate, din care nu lipsesc supleţea formei şi simbolistica, libertatea gândurilor şi emoţiilor. Valentina Druţu a fost eleva profesorului Liviu Suhar, promoţia 1995, în prezent şefa Muzeului de Artă din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.

Criticul Valentin Ciucă – şi el ieşean – afirma despre creaţia Valentinei Druţu: „…face pictură indiferent de mijloace: distribuirea valorilor, dozajele sunt apanajul celui ce poate face din spontan, elaborat (…) Valentina Druţu ne reaminteşte că putem trăi simplu şi adevărat.”
Daniela Grapă a făcut pictură cu maestrul Dan Hatmanu şi sculptură cu profesorul Dan Covătaru, luându-şi licenţa în 1999. În anii din urmă îşi înscrie în palmares peste 10 expoziţii personale şi altele de grup. Am remarcat din „personala” Danielei Grapă predilecţia pentru portret şi autoportret, fiind atrasă de figura umană, pe care o modelează în diferite ipostaze, cu mască şi fără mască, omul puternic, vulnerabil, fragil, frumos/urât, însă permanent în căutarea identităţii.

Am zăbovit mai mult timp în faţa pânzelor Danielei Grapă, părăsindu-le fără a găsi răspunsuri la întrebările nerostite ale artistei. De altfel, profesorul şi criticul de artă Petru Bejan scria despre creaţia artistei: „Daniela Grapă pictează, de asemenea, antropomorfii contorsionate, repliate spre sine, surprinzând ambivalenţa omului, natura duală a acestuia, intersectând obscurităţi şi evidenţe, defecte şi virtuţi.”

Gabriela Popa Benescu, şi ea elevă a profesorului Liviu Suhar, şi-a finalizat studiile în 1995, însă spre deosebire de colegele sale, a ales cariera didactică, fiind lector univ. la Facultatea de Arte Plastice Decorative şi Design, Iaşi, unul dintre profesorii artistului naiv Ioan Măric, băcăuanul nostru, care se pregăteşte deja pentru licenţă! „…Privitorul devine captivul picturii afaltă în faţa sa. El este determinat la lectura cadrului parcurgând cu privirea pas cu pas suprafaţa. Fără să-şi dea seama el se implică în descifrarea unor ecuaţii a căror formulă cheie se află ascunsă undeva în straturile de culori suprapuse şi interferate, sub mantia unor reţele de linii generatoare de forme geometrice”, am reţinut din excursul profesorului Liviu Suhar, la una dintre expoziţiile artistei. De altfel, linia şi culoarea sunt fundamentale în creaţia Gabrielei Benescu, privitorul fiind cucerit de simplitate şi conţinut în redarea mesajului.

Daniela Sălăjan l-a avut ca profesor pe maestrul Adrian Podoleanu, la aceeaşi academie de arte din Iaşi, fiind colegă cu Silvia Tiperciuc. Artista plastică ieşeancă este în prezent restaurator pictură – expert la muzeul Naţional „Moldova”. Abundenţă de culoare în peisajele Danielei Sălăjan, abordări nonconformiste, curajoase, într-o notă care abandonează peisajul clasic, comercial, introducând tensiunea în imagini, derutând privitorul, punându-l la treabă, scoţându-l din tiparele obişnuite: iată natura aşa cum este, nu cum ai vrea să fie, par a spune răspicat tablourile Danielei Sălăjan, care, din motive obiective, nu a fost prezentă la vernisaj. Redau doar două propoziţii dintr-o cronică a criticului Valentin Ciucă: „Ieşirea din convenţional produce reacţii diverse şi o obligă la un tratament cromatic adecvat. Aşezarea culorii pe suprafaţă e decisă de ritmul imanent materiei, culorile de pământ absorbind lumina în chip devorator.”

Silvia Tiperciuc, ultima în prezentarea noastră, fruntea însă în pictura băcăuană…feminină, a fost eleva aceluiaşi Adrian Podoleanu, promoţia 1993. Cum din arta proprie puţini artişti reuşesc să şi trăiască decent, Silvia Tiperciuc a ales să fie restaurator pictură – expert la Muzeul de Artă din Bacău. Cunoscută publicului băcăuan din mai multe expoziţii, de grup şi personale, Silvia Tiperciuc impresionează prin tablourile de mari dimensiuni, în care vedeta este culoarea, culoare simplă, tare, gingaşă, în combinaţii surprinzătoare, culori care curg unele din altele, din care transpare armonia perfectă dintre idee şi imagine, dintre fantezie şi construcţie.

„Am privit cu interes marile compoziţii unde a gestionat suprafaţa tabloului prin interesante caroiaje asemenea unui joc pe o vastă tablă de şah (a se vedea lucrarea de pe peretele central al Galeriei ALFA – s.n.), unde fiecare mutare are o potenţialitate interşanjabilă. Raporturile cromatice în cuprinsul ansamblului au coerenţa unui colorist care inovează convingător şi care face din ritmica formelor o construcţie virtuală, unde elementele se pot oricând aşeza în alte infinite relaţii romatice”, scria criticul Valentin Ciucă.

Cinci doamne, cinci artiste, cinci stiluri, cinci expoziţii într-una singură. O expoziţie reuşită, o expoziţie interesantă, unică ca realizare, care merită văzută, mai ales că ar putea fi ultima la Galeriile ALFA, spaţiul ar putea fi închis, ca şi altele de pe aceeaşi stradă, goală, pustie, cu semne vizibile de viaţă doar în această bătrână şi celebră galerie de artă, unde au expus mari artişti ai ţării, mari artişti, tineri artişti ai Bacăului.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ