Portret de campioana/ Iulia Matanie (CSS Bacau)

Traditia e pe mâini bune. La fel ca si jocul Stiintei de mâine-poimâine. Mâini sigure, cu degete abile, care trimit mingea in centru, pentru un atac in urcare sau in extrema, pentru o „bomba” in diagonala.

Deocamdata, viitoarea coordonatoare a Stiintei, Iulia Matanie isi face mâna la CSS Bacau, acolo unde joaca atât in echipa de minivolei, cât si in cea de sperante. Iulia are 11 ani pe care i-a implinit luna trecuta si indrageste voleiul de când se stie. Nici nu se putea altfel. Pustoaica provine dintr-o familie de sportivi, daca tot pomeneam de traditie. Bunicul dinspre mama, Cornel Paduraru a evoluat in trecut in nationala României de volei si, de ani buni, este antrenorul echipei masculine a Stiintei.

Bunicul dinspre tata, Dumitru Matanie a sarit si el la blocaj, pe vremea in care de o parte si de alta a fileului se pozitionau primele echipe „de uzina” ale Bacaului. In fine, mama a jucat handbal la Stiinta, iar tata este antrenor la grupele de junioare ale CSS Bacau. „Tata este chiar antrenorul meu”, zâmbeste Iulia. Antrenor exigent? „Cu mine, sigur da, deoarece are si pretentii mai mari”, precizeaza capitanul echipei de sperante a CSS-ului. Apropo de sperante: Iulia Matanie nu rateaza prilejul de a ne povesti cea mai mare realizare a echipei sale. „O victorie cu 3-2 contra celor de la Piatra. Noi, la minivolei, nu avem rivale in Moldova pentru ca formam o echipa foarte buna, care trage anul acesta la o medalie.

In campionatul de sperante, in schimb, lucrurile stau altfel: intâlnim adversare care ne sunt superioare ca vârsta, forta si talie. Iata de ce victoria contra pietrencelor ne-a prilejuit o bucurie foarte mare”, spune Iulia, intorcându-si palmele spre tavanul vestiarului din sala de sport a CN „Vasile Alecsandri”.

Urmeaza un alt gest expresiv. Degetul mare ridicat autoritar, in semn de avertisment: „Bineinteles ca rezultatele sunt importante, dovada ca ne-am bucurat mult când am invins Piatra sau când am cucerit Cupa Toamnei la Braila. Dar, asa cum ne spune si tata, esentiale nu sunt rezultatele, ci sa ajungem jucatoare mari”. Mari precum Kim Staelens, fosta ridicatoare a Stiintei, ale carei pase au mers direct la sufletul Iuliei Matanie.

MAF_2967

Sau precum Christina Bauer, centrul francez al lui Fenerbahce, alaturi de care Iulia a facut o poza la meciul de saptamâna trecuta, din Liga Campionilor. „Regret doar ca, atunci când m-am fotografiat cu ea, nu mi-am exersat si cunostintele de franceza, materia mea favorita, dupa educatie fizica, bineinteles”, spune eleva clasei a V-a B de la Scoala „Domnita Maria”, acolo unde o are ca diriginta pe doamna profesoara Roxana Sotu. E timp pentru o ultima intrebare deoarece antrenamentul bate la usa si n-am vrea sa se supere antrenorul.

Notam repede ca prietenele cele mai bune ale voleibalistei de 11 ani sunt Maria Bahrim, Ioana Bunea, Denisa Sava si Madalina Airoaie, retinem ca nu are prieten sau, cel putin, nu vrea sa marturiseasca („Ba nu, nu am! Doar n-o sa incep sa am un prieten inca de la vârsta aceasta!”), dupa care aruncam intrebarea peste fileul conversatiei: „Iulia, e clar ca-ti doresti sa ajungi voleibalista de renume. Dar la o profesie te-ai gândit?”. Pustoaica are preluarea la ea. Ca o adevarata ridicatoare: „Sigur ca m-am gândit: profesoara de educatie fizica sau antrenoare”. Traditia familiei e pe mâini bune.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ