Anul lingvistic 2015

0


E nevoie si în campania perpetua de cultivare a limbii de popasuri. Privim în urma, cântarim si ne repozitionam în efortul de a stapâni mecanismul gingas al comunicarii umane. Televiziunea Româna ne-a facut, de 9 martie, un dar: a redat, dupa patru ani de absenta, o mult asteptata rubrica. „Corect!” (pâna în 2011) a devenit „Vorbeste corect!”, difuzata sub sloganul „Sa dedicam macar cinci minute limbii române!” Ruxandra Gheorghe-Negrea are alaturi o echipa omogena, din care nu putea lipsi consultantul de specialitate – Andreea Dinica, cercetator stiintific la Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”. La Digi TV, Radu Paraschivescu ne da întâlnire o data pe saptamâna, tot pentru cinci minute, îmbiindu-ne cu o „Pastila de limba”. Nu este medic, ci scriitor si astfel îi dau ascultare si mânuitorii cuvântului artistic. Îi vor sti de frica mai ales dupa ce vor fi aflat ca prozatorul a mai tiparit o carte din seria „Noi vorbim, nu gândim”, cuprinzând perle de exprimare, alaturi de numele autorilor lor. Radioul public, care ne rasfata macar cu un minut lingvistic (apropo de emisiunea de dupa-amiaza, „La minut”), ne da întâlnire cu inegalabilul Serban Iliescu (si) pe „Antena satelor”, pentru a vorbi „Curat româneste”, si cu Relus Muresan, companioana sa, pe internet (Radio-România Cultural, „Povestea vorbei”), de la 10.50 la 10.55. Revistele de cultura rezerva spatii mai largi („Cronica limbii”, de Gh. Moldoveanu, în Pro Saeculum) medii („Cuvinte nepotrivite”, de Rodica Zafiu, în Dilema veche) sau reduse („Lingvistica.ro”, de Alina Gioroceanu, în „Ramuri”), spre lauda egala pentru toate. Un blog, „Corect româneste”, al Gabrielei Moraru, e sprintar, concis si concret, cu sfaturi precum acesta: „Originalitatea obtinuta prin stâlcirea limbii române NU FACE BINE LA LIMBA”. Îmi permit doua sugestii: 1. e nevoie si de explicatii de tipul „E corect…, pentru ca…”, nu doar de inventarul greselilor; 2. nu trebuie evitate greselile privind punctuatia. Dintre aparitiile editoriale, notam lucrarea „Olimpiada de lingvistica nationala si internationala 2013-2015”, coordonata de Mina-Maria Rusu si prefatata de Solomon Marcus. Ideea este mai mult decât potrivita, dar daca dintr-o asemenea competitie lipseste proba de dictare, este ratata o buna parte din eficienta ei. Cu strângere de inima am deschis, într-o librarie, lucrarea unui autor care, la prima editie (în 1995), a demonstrat ca nu cunoaste corespondenta litera-sunet, studiata în clasa a V-a. M-a întristat profund – fiind vorba de un coleg de breasla – perpetuarea greselilor de acum 20 de ani. Nu voi da decât un exemplu, pentru a corecta raspunsul în cazul în care ati cumparat cartea: cuvântul suceai nu include un triftong (cu succesiunea „semivocala A vocala A semivocala”), ci un diftong, de vreme ce digraful ce este nesilabic (e este litera ajutatoare, nu sunet). În afara rubricilor, semnalam articolele semnate de Stelian Dumistracel („Rasucirea metaforei”, în „Timpul”), Barbu Cioculescu („stii, mata, româneste?”, în „Confesiuni”), Nicolae-Dan Fruntelata („Doamna-Miracol, ea, limba româna”, în „Pro Saeculum”) si Magda Ursache („În câte limbi se vorbeste româna?”, în „Confesiuni”). În miezul unui inventar de perle impresionant, scriitoarea si publicista propune înfiintarea „Partidului Limbii Române Corecte”. Aderam.



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ