Primarul din Coțofănești lucrează nemțește: face exact ce promite

3

Comuna Coțofănești are de 17 ani același primar, pe Viorel Olariu, care anul trecut a mai câștigat un mandat, tot pe listele PSD. Experiența sa în administrația locală este însă mai lungă, pentru că înainte de a fi primar a fost patru ani viceprimar. Originar din satul Bogdana al comunei Ștefan cel Mare, acesta declară că și-a luat încă din 1979 „buletin de Coțofănești” prin căsătorie.

La experiența dumneavoastră în fruntea obștii din Coțofănești s-ar putea spune, domnule Olariu, că sunteți primar de profesie, dar dumneavoastră sunteți jurist și sociolog și mediator practician. Ceea ce vă ajută, desigur, foarte mult în funcția de primar.

Astfel de studii ajută mult în administrația publică locală, unde te lovești de foarte multe situații. Aici nu lucrezi numai cu o lege, ca în meseriile exacte, trebuie să abordezi diferite situații, legate, de exemplu, de fondul funciar, de protecția socială, de situațiile de urgență, trebuie să stăpânești foarte bine Legea administrației publice locale modificată și completată foarte des, trebuie să cunoști legislația contenciosului. Trebuie să te adaptezi zi de zi la diferite situații, să cunoști mereu modificările sau noutățile legislative legate de toate domeniile care au tangență cu administrația publică. Eu am făcut un calcul și am constatat că e vorba de vreo 50 de acte normative pe care trebuie să le cunoști ca la carte.

După 20 de ani de experiență în administrația locală ați început, totuși, al cincilea mandat de primar vizibil afectat de tonul campaniei electorale care i-a precedat și pe care ați definit-o ca fiind „cea mai urâtă prin care ați trecut”. Ați avut o concurență puternică?

Am avut adversari care au folosit arme nepotrivite, le-aș numi chiar imorale pentru o campanie electorală. Au amestecat probleme administrative, ale comunității, cu cele familiale, personale. Din punctul meu de vedere este de neadmis. În alte campanii am avut destui adversari politici, chiar câte zece-unsprezece (mai degrabă competitori i-aș numi), dar erau oameni cu capul pe umeri și cu picioarele în pantofi. Aveau bun-simț.

S-a mai degradat mediul politic între timp sau la Coțofănești s-au agitat apele?

Aș spune mai degrabă că atunci când candidez eu nu au curaj să mai candideze mulți, deși comuna noastră are oameni de valoare. Am avut contracandidați profesori, ingineri etc. Dar prin ceea ce am realizat eu în comună, prin felul în care m-am comportat, ei au avut slabe speranțe de a mă învinge. Eu am câștigat mereu voturile din primul tur. Oamenii mă percep ca pe unul de-al lor. Iar ei, pentru mine, reprezintă o familie. Orice om din comună reprezintă și un om din familia mea și îl tratez ca atare. Dacă nu-l pot ajuta, măcar îi dau un sfat bun, dar nu-l încurc. Iar ceea ce le promit oamenilor respect cu strictețe. În stil nemțesc.

Acum, la cel de-al cincilea mandat, ați definit viitorul comunei ca fiind unul european. Drumul spre viitor – spuneați – este unul european.

Să ții un astfel de drum nu este ușor deloc. Mai ales dacă vii dintr-un mediu în care nu ai lucrat cu oamenii, nu ai fost un conducător al unui colectiv oricât de mic, unde să înveți să fii un bun organizator. Coțofănești este o comună de gradul al doilea. Are circa 3.400 de locuitori. Are un potențial economic scăzut, nu are agenți economici foarte importanți, cum au comunele învecinate. Aici cel mai mult ne ajută natura. Avem multă pădure și suntem așezați între două municipii, Onești și Adjud, dar suntem oameni gospodari. Comuna este o așezare de mocani, oameni care au venit din zona Rucăr-Bran, care aveau spirit comercial și veneau aici să facă mici afaceri cu evreii din zona Adjud. Cu acești oameni trebuie să abordăm un drum european.

Vă simțiți un cetățean european? Comuna pe care o păstoriți prinde trăsături de localitate europeană? Au cetățenii ei o astfel de conștiință și mentalitate? Cum arată drumul european al comunei?

Coțofănești este foarte aproape de fi o comună europeană. Eu, când am intrat ca primar am luat comuna de la zero. Multe obiective de aici arătau jalnic: școlile, parcul de lângă primărie, primăria însăși, căminele culturale, stadionul, dispensarul etc. M-am luptat pentru a atrage fonduri europene. Am accesat din toate sursele, din FEADR, din SAPARD etc. Acum, comunei îi mai lipsește doar canalizarea, dar pe care o avem deja în lucru, cu ajutorul Companiei Regionale de Apă Bacău. Proiectul trebuie terminat până în 2019, maxim până în 2020. Avem apă curentă în toate satele, asfalt – cu excepția drumurilor dintr-un singur sat, Tămășoaia. Am făcut școală nouă în Tămășoaia prin Banca Mondială. Am reabilitat toate școlile și căminele culturale. Am reparat toate drumurile neasfaltate, am făcut stadion de fotbal cu tribune și vestiare. Am ridicat monumente ale eroilor în toate satele. Am făcut case praznicale pe lângă toate bisericile. Am introdus iluminatul public în toată comuna. În școală avem sală de calculatoare. Avem bibliotecă în comună, cu peste o mie și ceva de cărți, dar și bibliotecă școlară. Și prin Grupul de Inițiativă Locală „Valea Trotușului” am aplicat proiecte, am asfaltat astfel o porțiune drum și vom achiziționa și un buldoexcavator etc.

Este Coțofănești o comună curată? Au oamenii ei conștiința acestei dovezi de civilizație? Cum i-ați convins?

Avem o comună curată. Lucrăm cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău și cu Romprest. Am discutat cu locuitorii satelor și le-am explicat de ce nu e bine să aruncăm gunoiul oriunde. Iar efectele se văd. Singura problemă acum este depozitarea gunoiului de grajd, pentru care trebuie făcute platforme speciale, fie la capătul tarlalelor agricole, fie să se depună gunoiul la platformele comunale.

Sunt oameni din comună care au plecat la muncă în străinătate?

Nu prea mulți, pentru că aici au pământ și suprafețe de pădure și astfel au fost legați locului. De asemenea, mulți au avut servicii la oraș și au pensii. Exodul spre străinătate e mai mare abia acum, când s-a mai terminat cu exploatarea lemnului în orice condiții, dar și pentru că a apărut posibilitatea de a arenda pământul. Însă unii se și întorc de pe unde au plecat și îmbucurător este că nu prea mai pleacă înapoi. Se mărește și la noi piața muncii. Și numărul dosarelor pentru ajutoare sociale a început să scadă, deși avem destui nevoiași, mai ales romi. În comună au început să apară tot mai multe case noi. Se simte nevoia de forță de muncă și la noi, dar de oameni calificați, pe care din păcate nu prea îi găsim. Sistemul de învățământ s-a deteriorat, nu mai avem învățământ profesional. În comună am avut școală profesională de dulgheri, confecționeri de structuri metalice și textile, până în timpul ministrului Ecaterina Teodorescu. S-a desființat.

Comuna are, totuși, a doua cea mai mare rată a șomajului din județ, 21,5%.

Mai avem destulă lume săracă, destui romi (12-15% din total). Procentul pe care îl dați nu cred că este real, pentru că mulți oameni lucrează la negru, dar lucrează undeva.

„Siguranța cetățeanului” este o cerință a comunității – spuneați tot la început de mandat. Cum procedați pentru a o asigura? Ați chemat alături comunitatea pentru a institui regulile de trai în siguranță. Răspunde comunitatea?

Am marșat pe acest subiect, dar pot acționa atât cât îmi permite legea. Sunt anumite limite. Primarul trebuie să vegheze la liniștea publică, dar legea nu spune cum. Nu am avut mereu o colaborare bună cu organele de ordine, dar acum relația e alta. Iar cu poliția locală facem inclusiv pază de noapte, cu ajutorul unor echipe de sprijin formate din cei care beneficiază de ajutor social. Coțofănești este singura comună de pe Valea Trotușului care are un astfel de sistem. Iar în comună avem amplasate și camere de luat vederi.

COȚOFĂNEȘTI

Cu 3.625 de locuitori la 1 ianuarie 2017 (după domiciliu), conform datelor de la Direcția Județeană de Statistică, Coțofănești este o comună medie, formată din cinci sate: Bâlca, Boiștea de Jos, Borșani, Coțofănești și Tămășoaia.
Documentele scrise arată că în perioada 1430 – 1465 în lunca din Plochi- la Perji, lângă cotul cel mare al râului Trotuș, existau cinci comunități în vechea vatră: Coțofeni, Lungulești, Vasiliești, Jingulești și Alimani. Amenințate de frecventele revărsări ale Trotușului, comunitățile au fost silite să migreze pe un platou mai înalt, în apropierea pârâului Limpedea (numit apoi Bâlca), prin unirea lor rezultând satul Coțofănești, atestat documentar pentru prima dată printr-un act de vânzare cumpărare datat 15 mai 1592.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată doar din satele Coțofănești și Tămășoaia. Bâlca și Borșani erau și ele comune. Anuarul Socec consemnează cele trei comune, Coțofănești, Bâlca și Borșani, în aceeași configurație în plasa Trotuș. În 1931, comuna Borșani a fost desființată, iar satul a fost inclus în comuna Bâlca. Ulterior, și comuna Bâlca avea să fie desființată, cele două sate revenind comunei Coțofănești.
În 1950, comuna Coțofănești a fost arondată raionului Adjud din regiunea Putna, după 1952 din regiunea Bârlad și după 1956 din regiunea Bacău. În 1968, a rămas la județul Bacău.
Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, din satul Borșani, care datează din 1841. La Boiștea de Jos (Boiștea Răzășească) – spune primarul Viorel Olariu – a fost, însă, și palatul Reginei Maria, care a devenit, pe timp de război, spital de campanie. Castelul a ars, au rămas ruinele. În zonă a fost plasat și Regimentul 24 al Armatei României, iar pe locul fostului CAP, la o sută de metri de primărie era Comandamentul armatei, unde a venit și generalul Averescu.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

3 COMENTARII

  1. Daca e de 17 ani primar, e clar ca oamenii nu il voteaza degeaba. Ar trebui sa fie un exemplu pentru toti ceilalti din judet. Daca duci lucrurile la capat si iti tii promisiunile, oamenii te rasplatesc cu voturi!

  2. Un adevarat exemplu de gospodar al satului asa cum ar trebui sa fie un primar adevarat al unei comunitati ,din pacate rar intalnesti OAMENI care sa aiba aceste abilitati+inititiva+demnitate+cunostere+omenie =Dl Primar Olariu Viorel!👍

LĂSAȚI UN MESAJ