Cine răspunde?

0

După actuala definiție din Codul Penal, acțiunea procurorilor de a chema la interogatoriu și a ancheta miniștrii pentru adoptarea celebrei Ordonanțe 13 se încadrează perfect la „abuzul în serviciu”. După apariția motivării la sesizarea privind conflictul de natură juridică, însă, acuzațiile s-ar putea înmulți, pentru că, după cum au decis judecătorii, anchetarea miniștrilor pentru emiterea unui act cu valoarea de lege a încălcat principiul separației puterilor iar DNA și-a depășit competențele, atribuindu-și puteri ale Curții Constituționale.

Este clar pentru oricine că ancheta DNA în privința Ordonanței 13 a fost una de natură politică, lucru care ne aduce în fața unei dileme: mai pot rămâne în funcții actorii principali ai acestei acțiuni? Să nu uităm că alții au plătit cu funcția pentru fapte mult mai puțin grave, de exemplu, fostul procuror general a trebuit să demisioneze după ce i s-a făcut dosar pe motiv că i se asigurase antemergător cu girofar și unii au zis că nu ar fi avut dreptul.

Problema, însă este mai profundă iar ancheta declanșată împotriva Guvernului pentru emiterea unui act normativ este doar vârful unui aisberg ale cărei părți ascunse le putem doar bănui. Pentru că vorbim despre protocoale secrete încheiate cu servicii secrete, dosare penale întocmite de aceleași servicii și preluate de procurori, despre anchetarea abuzivă a unui judecător al Curții Constituționale, despre alte dosare fabricate și respinse de judecători.

Da, este nevoie de anticorupție, e nevoie de anchete riguroase care să ducă la condamnarea celor care au jefuit statul. Dar anticorupția trebuie aplicată tuturor în mod egal, nu pe alese și pe probe solide, nu pe însăilări de denunțuri și stenograme trunchiate.

Politicienii și oamenii de afaceri trebuie să se teamă de anchetele anticorupție dar nu trebuie să aibă argumente pentru a le denunța ca vânători de vrăjitoare. Legea trebuie sa fie aceeași pentru toți. Or, în momentul în care dosarele unora sunt ținute la sertar cu anii, când alte dosare sunt făcute doar pe baza unor denunțuri obtinute de la cei aflați în arest sau sunt construite pe baza formulărilor ambigue din Codul Penal, când corupții sunt doar românii care iau șpaga, nu și străinii care o oferă, când politicienilor incomozi li se fac dosare la comandă pentru a fi compromiși, anticorupția este compromisă.

Oricât am urî anumiți politicieni și ne-am dori ca ei să dispară din peisaj, câtă vreme anticorupția se face cu metodele făcute celebre în anii ’50-’60 ai secolului trecut, nu putem vorbi de Justiție. Iar acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ