Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” continuă seria de manifestări din proiectul „Genius loci”, „care îşi propune să pună în valoare oamenii de cultură, scriitorii, artiştii, din acest oraş”, afirmă, de fiecare dată, Adrian Jicu, managerul instituţiei. Întâlnirea de marţi, 13 iunie 2017, a fost una deosebită, personalitatea a cărui profil urma să fie prezentat nu a venit cu mâna goală ci, aşa cum îi stă bine unui scriitor aflat la al 27-lea volum publicat, a pus pe masa de disecţie ultimele cărţi publicate: „Lecturi aleatorii”, vol. III (Editura PIM Iaşi, 2017), vol. IV (Editura Corgal Press, 2017) – critică şi istorie literară, şi un altul din seria jurnalelor: „Zile de trecere” (Editura Studion, 2017), al cincilea, în ordinea apariţiilor („Ieşirea din lume” (2012), „Ultima sută” (2013), „Primul prag” (2014) şi „1000 de paşi” (2016). Pentru a afla dimensiunea şi volumul de muncă din cei peste 20 de ani de când Cornel Galben se ocupă de istorie şi critică literară, de publicistică literară, redau din „Zile de trecere” doar o informaţie, care rezumă activitatea dintr-un singur an: „Dacă n-aş fi consultat cele 1132 de publicaţii, însumând 31.032 de pagini, poate aş fi atins şi ţinta legată de lecturi, însă m-am oprit la al 44-lea volum, parcurgând totuşi alte 10.364 de pagini, utile în redactarea unor cronici şi în completarea surselor bibliogrfice” (pag. 6).

Muncă de Sisif, prin biblioteci, arhive, consultarea a mii de ziare şi reviste, citirea a sute şi sute de cărţi, la care se adaugă mii de ore în faţa calcultorului, de unde extrage informaţii, fişează, selectează, alte sute de ore pentru redactare, corectură, pregătire pentru tipar. Şi-a impus un program sever, mânăstiresc, forţând organismul să răspundă la „comenzile sociale şi spirituale”: „Ar trebui să mă obişnuiesc de acum cu ritmul acesta de somn, întrucât într-o primă fază nu dorm mai mult de 4 ore. Aşa s-a întâmplat şi astă-noapte, când m-am culcat la 23.52 şi m-am trezit la 3,52”, consemnează într-o altă notă din jurnal.

Revenind la evenimentul la care au participat scriitori, critici literari, poeţi, mulţi subiecţi ai cărţilor scrise de Cornel Galben, al cărui debut editorial se petrece în 1993, cu volumul „Enescu etern”, continuând cu masivele şi consistentele volume din seria „Personalităţi băcăuane”, „Poeţii Bacăului la sfârşit de mileniu. Debuturi (2 vol.), „Personalităţi moineştene”, „Personalităţile Bacăului”, „Scriitori băcăuani”, am remarcat intervenţiile prof. Ioan Neacşu („Cornel Galben are o capacitate extraordinară de sinteză, de concentrare a textelor, însă acolo găseşti un întreg univers. Avem de a face, nu numai dacă vorbim de cele două volume «Lecturi aleatorii», cu o operă a unui autor consacrat, care face o literatură de calitate, unică în peisajul cultural băcăuan şi nu gresesc dacă spun şi naţional”), cât, mai ales al poetului şi criticului Ioan Enache. Mult mai elaborat, cu experienţa activităţii de gazetar, critic, bibliotecar şi bibliofil, a venit cu textul scris de acasă:

„În cele două volume lansate astăzi, în care sunt cuprinse 100 de cronici literare, Cornel Galben este într-o permanentă căutare a stării de bine, atât pentru el cât şi pentru autori şi cititori. Autorul nu face deosebire între mari scriitori şi debutanţi, îi tratează pe fiecare egal, este reţinut în atribute şi adjective, se fereşte de concluzii, preferând analiza critică a textului.” Despre Jurnalul „Zile de trecere”, care cuprinde confesiunile autorului, mărturisirile, împlinirile şi neîmplinirile dintr-un singur an, unele cu un accentuat simţ critic şi autocritic, altele ironice, persiflante, dar riguroase, obiective, din care nu lipsesc întrebările, „marile întrebări” ale fiecărui creator, de ieri, de azi şi dintodeauna: pentru cine scriu? de ce atâtea zbateri, de ce atâta risipă de timp, de efort?, s-a ocupat Adrian Jicu, care a încercat propriile răspunsuri: „Cornel Galben este «ultimul mohican» care mai scrie cronici de întâmpinare, care se încăpăţânează să citească, să citească, să conspecteze şi să scrie. Este mereu la «firul ierbii», în actualitate, îngropat în cărţi, reviste şi ziare, cu o voinţă şi o putere de sacrificiu rar întâlnite astăzi la cronicari. Pentru el scrisul este un refugiu, care îl extrage din nimicurile cotidiene. Cornel Galben este un om din cărţi, pentru cărţi, un OM CARTE. Invitatul meu de astăzi ilustrează şi justifică cel mai bine genericul sub care este pusă această întâlnire: Genius loci.”

Cornel Galben: „Astăzi am văzut cum este să fii în gura criticii, a criticilor, postură în care mă aflu, din păcate, rar. Cercetarea, scrisul îmi acaparează aproape tot timpul, în acest fel nu-mi mai rămâne timp şi pentru propriile lansări, mă bucur să particip la bucuriile altora, la care, o spun, am contribuit şi eu. Nu scriu pentru gloria mea, am vânat-o în tinereţe, acum s-a mai estompat, ci pentru cei despre care scriu. Vă mulţumesc pentru sinceritate, pentru critici, pentru sfaturi şi vă promit că voi sta în continaure aproape de cărţile băcăuanilor, ale altor scriitori aflaţi la debut sau membri ai uniunilor de creaţie.”
Ca orice autor de cărţi, s-a bucurat să ofere autografe, fiind, la rândul lui, colecţionar meritoriu al acestora.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ