1 Mai la ei si la noi

0


De 1 mai se bea vin rosu cu pelin. E si ziua de Armindeni, o sarbatoare a vegetatiei, dar si „Ziua Muncii”, in memoria lucratorilor ucisi la Chicago in lupta sindicala pentru ziua de munca de opt ore. Desteptarea va prezinta modul in care sarbatoresc românii ziua de 1 Mai, dar si cum este ea sarbatorita in alte tari.

„1 Mai Muncitoresc” a oficializat ziua de munca de opt ore si socializarea

Defilarea prin fata tribunei oficiale si fuga la un mic si o bere sau, daca treaba era mai bine organizata, chiar la o serbare câmpeneasca ori la un meci de fotbal, la o partida de popice sau, mai spre sfârsitul deceniului al optulea, la plaja, la mare, în Statiunea „2 Mai” – acestea erau zilele de 1 si 2 Mai la români, pâna în 1990.

Putini oameni, poate numai „eruditii”, se întrebau si studiau de pe unde puteau adevaratul rost al acestei sarbatori, care, cum se întâmpla deseori si astazi, a fost importata din Occident si folosita de Putere cum au vrut muschii ei. Pe vremea aceea nu se vorbea de „socializare”, dar în fapt cam asta se facea de 1 Mai, pe fondul specific al unei petreceri cu adevarat colective. Ziua de 1 Mai a oficializat acest concept. La noi, ei i s-a alipit si sarbatoarea de 2 Mai – Ziua Tineretului. Multi tineri fugeau direct pe Litoral, de unde a aparut si Statiunea „2 Mai”.

Importata, însusita, blasfemiata etc – cert e ca sarbatoarea de 1 Mai era o mare descatusare, un moment de mare respiro. Coincidea cu armindeniul traditional, cu revenirea naturii la viata vizibila „cu ochiul liber”, marca o primavara sufleteasca oricum ar fi fost conditiile de trai. Simteai ca traiesti.
Ziua de 1 mai a devenit 1 Mai – adica Ziua Internationala a Muncii în anul 1889, când Congresul Internationalei Socialiste a decretat-o ca atare, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorata prin manifestatii muncitoresti. Cu timpul, 1 mai a devenit sarbatoarea muncii în majoritatea tarilor lumii, diversele manifestari capatând amploare pe masura ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera. Dar evenimentul a mai oficializat ceva: reducerea normei orare zilnice de lucru.

În anul 1872, circa 100.000 de lucratori din New York, majoritatea din industria constructiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la opt ore. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor si Tâmplarilor, a initiat introducerea unei rezolutii care stipula: „Opt ore sa constituie ziua legala de munca de la si dupa 1 mai 1886”, sugerându-se organizatiilor muncitoresti respectarea acesteia. În anul 1888, si la întrunirea Federatiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 sa fie data pentru sustinerea, prin manifestatii si greve, a zilei de munca de opt ore.

Cu toate acestea, în Austria, Elvetia si Statele Unite, 1 mai nu este o sarbatoare oficiala, dar în majoritatea tarilor vest europene, ziua de 1 mai este zi libera.
În România, din 1990 Ziua Muncii a cazut în desuetudine. Dar în 2003 Blocul National Sindical a încercat organizarea unei adunari populare, cu mici, bere si muzica, pentru a serba aceasta zi. Criticile nu au lipsit, la fel nici acuzatiile de simpatie pro-comunista, amintirea propagandei PCR fiind înca vie în constiinta populatiei.
Petru Done

Traditii si obiceiuri de 1 Mai: Sarbatoarea de Armindeni

Evreii, în frunte cu împaratul Irod, si-au pus de gând sa-L ucida pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L gaseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca sa-L afle, si de-abia spre seara au gasit casa în care se afla Pruncul. Atunci, pentru ca ei erau putini si fricosi si ca sa nu-i bata credinciosii, au pus ca semn înaintea casei o ramura verde. Dimineata au venit împreuna cu ostasii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus. Când au cautat semnul lasat, au vazut pe toate casele un semn la fel si n-au mai putut gasi casa. Toate casele aratau ca de sarbatoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, crestinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, sa puna înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindeni este o sarbatoare populara, cu data fixa – 1 mai. Aceasta data este considerata începutul verii, iar sarbatoarea se tinea pentru roadele pamântului si pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta. Armindeni este de fapt o zeitate a vegetatiei, asadar sarbatoarea are origini pagâne. Se obisnuieste ca în aceasta zi sa se puna câte un pom sau câte o crenguta verde la poarta, usa sau ferestrele caselor. Este supranumita si sarbatoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

De Armindeni barbatii poarta un manunchi de pelin la palarie si nu lucreaza pe câmp sau in gospodarie. În unele sate se împodobesc cu crengi de mesteacan portile caselor unde sunt fete de maritat, în altele se organizeaza adevarate serbari câmpenesti, iar oamenii poarta la ei frunze de pelin, pentru a alunga strigoii, ielele si duhurile rele. Ziua se serbeaza pentru odihna pamântului, pentru înmultirea turmelor si cirezilor, pentru ca oamenii „sa intre cu sanatate în vara”. Se bea pelin rosu, pentru a fi „puternic si rumen în obraji” tot anul.

Ziua betivilor

De Armindeni sunt ecouri ale unei sarbatori viticole, indreptate mai ales catre conservarea vinului vechi, fiind protejat astfel prin intermediul plantei magice a anotimpului, pelinul. Mai exista inca traditia petrecerilor la iarba verde, a serbarilor câmpenesti, stropite din belsug cu vin pelin. De fapt, vinul pelin este unul dintre elementele centrale ale ritualurilor acestei zile. De aceea i se mai zice si „Ziua Pelinului”. Astazi se bea vin rosu cu pelin, insa de multe ori s-a intrecut masura, astfel ca i se mai spune si „Ziua Betivilor”. În alte zone, se bea vin rosu pâna la sfârsitul lunii mai sau… pâna se termina vinul. Tot de Armindeni, femeile ies pe câmp si culeg plante amare, mai ales pelin, care este apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, a umflaturilor, a bolilor de ochi.
Gheorghe Baltatescu

Unde petrecem ziua de 1 Mai

Din pacate, vestile de la meteorologi pentru mini-vacanta de 1 Mai nu sunt dintre cele mai grozave. Sunt anuntate reprize de soare si nori, dar si câtiva picuri de ploaie. Temperaturile insa vor fi destul de generoase, valorile maxime diurne incadrându-se in intervalul 21-23 de grade. Dar când e vorba de zile libere si rost de petrecere, parca vremea nu mai conteaza. Asa ca incercam sa ne orientam incotro sa ne indreptam cu prietenii ori familia de 1, 2 si 3 Mai. Cum insula de agrement e inchisa pentru constructii si alte cele, primul gând fuge spre parcul de la Gheraiesti, acolo unde weekendul trecut a fost arhiplin.

Zilele trecute, cei de la serviciul de spatii verzi de la primarie au lucrat de zor sa pregateasca parcul pentru aceasta perioada, dar si pentru tot sezonul. S-au strâns gunoiele, s-a tuns iarba, s-au turnat platforme de ciment pentru containere de gunoi si pentru toalete ecologice. Cele 42 de gratare din cele doua campusuri din parcul Gheraiesti stateau in asteptarea bacauanilor petrecareti, sa le friga micii, fripturile si ce-si mai doresc ei. Doar zona camping-ului era ferecata, iar la numarul de telefon afisat la poarta in prima faza nu a raspuns nimeni. Dupa cum arata, nu cred ca va fi deshis de 1 Mai. Iar confirmarea a venit putin mai târziu, când am primit un telefon de pe numarul afisat la poarta camping-ului. Au fost invocate ceva probleme. De ce natura, n-am inteles. Alta „destinatie” agreata de bacauani ar fi zona Magura, unde petrecaretii ar putea aduce „ofrande” burtilor lor prin poienitele din paduri. Tot in zona de padure se poate petrece in zona Trebes-Luncani ori la Baltata. Aproape de casa se mai poate „gratari” pe lunca Bistritei sau cea a Siretului.

Statiunile Slanic-Moldova si Târgu-Ocna reprezinta alte variante ideale pentru acest sfârsit de saptamâna. Ar mai fi de trecut in revista, pentru cei ce vor sa mearga in natura putin mai departe de casa, zona Moinesti-Darmanesti, sau ceva mai departe, la Poiana Sarata, la granita de vest a judetului.
Sunt si bacauani care si-au pregatit din timp vacanta de 1 Mai, acestia preferând sa apeleze la agentiile de turism.

„Anul acesta putini bacauani au ales excursii si mini-sejururi pentru 1 Mai, iar cei care au facut-o au ales destinatiile interne. Turistii au preferat zona Bucovinei, câtiva au ales litoralul, la Mamaia, iar pe extern, cea mai solicitata pentru aceasta minivacanta a fost Bulgaria”, a declarat Liliana Manole, managerul unei agentii de turism din Bacau.
Florin Stefanescu

In Belgia, doua mari sarbatori

„In Belgia, sunt doua mari sarbatori de 1 mai – Ziua muncii si Ziua Femeii. A se face distinctie intre Ziua Mamei, din 8 martie, si Ziua Femeii, de 1 mai. De fapt e o zi mai mult a iubirii, in care se ofera lacramioare persoanei pe care o iubesti. E o sarbatoare care dateaza din sec al-XV-lea, vine din Franta si este lansata de catre regele Charles al-IX-lea”, ne-a explicat Mihaela, o românca stabilita in Belgia, Bruxelles. Ziua Muncii, dupa cum ii spune si numele, e o sarbatoare in care traditional, se ofereau flori rosii de maces, dar si acestea au fost inlocuite cu cele de lacramioare. Celebrarea de la 1 mai in Belgia are scopul de a atrage un public de toate vârstele, din toate mediile. De aceea, la Bruxelles, in aceasta zi sunt concerte gratuite, standuri asociative, activitati pentru copii si adulti (face painting, castel bouncy, carusel, amuzament, info stand etc.). (Roxana Neagu)

1 Mai in Germania. Maibaumfest – Sarbatoarea pomului de mai

In Germania, 1 Mai reprezinta sfârsitul anotimpului rece si este prilej de sarbatoare pentru intreaga comunitate, pentru ca locuitorii asteapta cu nerabdare inceperea sezonului cald. „In aceasta zi, in mai multe landuri ale Germaniei, oamenii impodobesc un copac din curte, sau din fata blocului, cu ghirlande de hârtie colorata sau coronite de flori. In alte zone, tinerii isi ofera reciproc suveniruri ce infatiseaza un pom impodobit, simbolul acestei zile fiind, de fapt, pomul de mai”, povesteste Madalina, o bacauanca stabilita in Germania. Oamenii spun despre copac, fie el mesteacan, cires sau fag, ca reprezinta putere, maretie si prosperitate. Si noaptea de dinainte are o mare incarcatura simbolica în spatiul german, fiind Noaptea Valpurgiei, iar in popor se spune ca este un fel de noapte a vrajitoarelor care se dezlantuie inainte de schimbarea anotimpului. De 1 Mai, angajatii au liber de la serviciu, petrec cu bere si cârnati si asculta melodia „Der Mai ist gekommen“ (Luna mai a venit). (Geta Panaite)

Italienii sarbatoresc pe muzica de Bregovic

In Italia, semnificatia zilei de 1 Mai si-a gasit ecou in 1890, la doi ani distanta de la oficializarea sa de catre delegatii socialisti europeni reuniti la Paris. In numarul sau de pe 26 aprilie, revista „Revendicarea”, publicata la Forli, saluta astfel „Ziua Muncii”: „1 mai este ca un cuvânt magic care inveseleste sufletele tuturor muncitorilor din aceasta lume”. In perioada Italiei fasciste (1925-1945), incepând cu 1924, sarbatorirea zilei de 1 Mai a fost devansata pe 21 aprilie, concomitent cu ceea ce vechii romani numeau Dies Romana, si anume fondarea Romei. Pe 1 mai 1955, Papa Pius al XII-lea a instituit sarbatoarea „San Giuseppe lavoratore”, astfel incât „Ziua Muncii” sa fie impartasita din plin si de clasa muncitoare de origine catolica. Dupa 1990, confederatiile sindivcale CGIL, CISL si UIL organizeaza in fiecare an la Roma, in Piazza San Giovanni, un mega-concert pentru a celebra ziua de 1 Mai. In 1992, au tinut recitaluri extraordinare BB King si Chick Corea, in 1993, au fost invitati Iron Maiden si Robert Plant, pentru ca in 1998, capul de afis sa fie asigurat de Bon Jovi. In 2007, la acest concert au participat nu mai putin de 700.000 de oameni, iar pe scena a urcat, printre altii, Chuck Berry. Anul acesta, la „Concerto del Primo Maggio” si-a anuntat prezenta si Goran Bregovic.
Dan Sion

Fieste cu paella, tapas si churros, in Spania

In Spania, ziua de 1 Mai – Fiesta del trabajo sau Festa del Treball – mai ales in Barcelona este sarbatoare publica. Daca se incadreaza la mijlocul saptamânii, atunci multi spanioli isi iau mai multe zile libere, pentru a face o puente (punte) – de aceea, 1 mai este numit si „Puente del Primero de Mayo.” Exista, de obicei, mitinguri si demonstratii pasnice de 1 mai din Barcelona, la Arcul de Triumf. Magazinele sunt inchise, dar atractiile sunt muzeele, parcurile, restaurantele din centrul orasului, care sunt deschise. „Sunt aproape 30 de fieste pe an in Spania, asa ca aceasta zi nu este marcata altfel, in alte zone ale Spaniei. Asa ca si de 1 mai, lumea de aici e libera si sarbatoreste ca de … fiesta – iesire in oras, traditionala paella, supa de chorizo, tortilla sau tapas si deliciosul desert churros”, ne-a spus Florin, un român stabilit in Valencia. Pe 2 mai, este ziua capitalei Madrid (Dos de Mayo) – ziua Comunitatii Autonome Madrid, ce marcheaza aniversarea revoltei impotriva trupelor franceze din 1808. Se organizeaza parade militare, petreceri stradale si mese comunale. De aceea, in Spania, 1 mai este continuata ca sarbatoare cu 2 mai. (R.Neagu)

1 mai in alte tari

Elvetia – domnisoarele sadesc un copac de pin
Cehia – tinerii sadesc noaptea copaci sub geamurile iubitelor
Anglia – in dimineata zilei, taranii englezi se trezesc devreme si culeg flori, apoi decoreaza cu acestea un mesteacan si danseaza in jurul lui
Franta – aici, un rol important il joaca vacile: de coada lor se leaga buchete de flori si fiecare se straduieste sa le atinga (se zice ca le aduce noroc. Tot de 1 mai toata lumea bea lapte proaspat cald
Grecia – copii se trezesc devreme si cauta sa vada prima rândunica. Când o zaresc, merg spre casa si cânta, iar vecinii ii servesc cu fructe, nuci si prajituri



Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ