1. Pentru despărţirea cuvintelor în silabe era necesar şi un exemplu din sfera cuvintelor compuse: al-tun-de-va (după pronunţare) sau alt-un-de-va (după structură). Erată: „Ex.:”, în loc de „Ex:”
2. Între termenii străini, anglicismul boss are varianta bos.
Erată: cowboy nu se mai scrie cu cratimă, ca în DOOM1, ci legat.
3. Ordinea corectă a dubletelor de accentuare este gingaş/gingaş (cuvântul este preluat din maghiara dialectală, limbă în care toate cuvintele sunt accentuate pe prima silabă) şi manager/manager.
4. Capitolul despre abrevieri deţine recordul la abateri de la normele prevăzute de DOOM2. Pierderea este cu atât mai mare cu cât prescurtările exemplificate sunt foarte des întrebuinţate. Reproducem mai întâi conţinutul din sinteza de pe internet: „Se păstrează din D.O.O.M.1 prescurtările uzuale: bd. (bulevard), d./dl. (domnul), dna. (doamna), dra. (domnişoara), dlui. (domnului), dnei. (doamnei), drei. (domnişoarei)”. Aici se află o dublă eroare: pe de o parte nu este respectat adevărul din DOOM1 (1982), iar pe de altă parte sunt consemnate abrevieri greşite. În ambele ediţii ale DOOM-ului, substantivele desemnând gradul de respect faţă de o persoană se abreviază astfel:
domnul: d. sau dl; doamna: dna; domnişoara: dra (pentru nominativ-acuzativ);
domnului: dlui; doamnei: dnei; domnişoarei: drei (pentru genitiv-dativ).
Fiind vorba despre forme cu o frecvenţă ridicată, reamintim regula generală aplicabilă în cazul abrevierilor: se izolează fragmente de cuvânt numai în situaţia în care segmentul final se constituie într-un cuvânt de sine stătător. De exemplu, pronumele personal de politeţe dumneata se prescurtează d-ta, întrucât secvenţa de după cratimă, „-ta”, este elementul constitutiv al compusului; în mod asemănător, este interpretată abrevierea d-tale, unde „-tale” este forma de genitiv-dativ a aceluiaşi „-ta”, din vechiul „domnia ta”. Am făcut această precizare fiindcă cei mai mulţi dintre noi suntem tentaţi să folosim cratima pentru a semnifica abrevierea. Judecând astfel posibilele prescurtări, am ajunge la ciudăţenii de tipul *d-l (or articolul hotărât propriu-zis enclitic -l nu se izolează niciodată de substantivul respectiv), *d-na (secvenţa „na” este cel mult o interjecţie; glumind, vom spune că unei doamne i se spune măcar „poftim!”…, nicidecum „na!”) etc. Punctul lipseşte, de regulă, dacă s-a terminat cuvântul.
Substantivul bulevard este abreviat corect: bd. (cu punct deci).
5. Denumirile teritorial-administrative conţin mai puţine erori: Alba Iulia (nu Alba-Iulia) şi Drobeta–Turnu-Severin (deci cu linie de pauză şi cratimă, nu cu două cratime: Drobeta-Turnu-Severin).
6. Dintre „intrările noi”, termenul printare nu figurează în DOOM2, ci în DEX – 2016; anticoncepţional nu este o noutate faţă de DOOM1; paparazzi este prezentat direct ca un plural, pe când în DOOM2 apare morfologizat complet: „paparazzo (it.) /zz pron. ţ/ s. m., pl. paparazzi”.
7. Adaptările „prin circularea unor dublete” includ perechea „me-nigi-ment/ma-nagi-ment” fără precizarea că forma unică este management şi că dubletul se referă la variantele de pronunţare.
8. Pronumele şi adjectivele pronominale negative se scriu într-un cuvânt (niciunul etc.), dar separat când unul/una etc. sunt altceva morfologic.
9. Între formele noi de cuvinte-titlu figurează un cuvânt inexistent în limba română: porthartă (corect: porthart; varianta porthartă din DEX nu are valoare normativă) şi un altul prezent în DOOM1, ziler (corect, după DOOM2: zilier).
