Vasile Pușcaș, negociatorul șef în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, încheiat exact acum zece ani, a fost, recent, oaspete al Bacăului la una dintre cele patru conferințe regionale „România: al doilea deceniu în UE. Provocări, oportunități, priorități”. Cu acest prilej, reputatul politician, profesor universitar la Cluj-Napoca pe probleme de Relații Internaționale și fost membru al guvernului României a făcut mai multe propuneri și aprecieri cu privire la rolul Bacăului în contextul econmico-social românesc și european.

Domnule profesor, de ce a fost ales Bacăul ca unul dintre centrele în care s-a organizat conferința „România: al doilea deceniu în UE”? Ce considerați că se întâmplă interesant aici pe planurile economic, social, poate chiar cultural în acest sens?

Municipiul și zona Bacău au, în primul rând, o economie vibrantă, dar și inițiative și atitudini care mie mi se par mult mai deschise spre ceea ce numim „integrarea europeană” și din punctul de vedere al pieței, dar și al educației și culturii. Vreau să vă spun că în timpul negocierilor de aderare am avut un sprijin mai ales din partea comunității de afaceri din Bacău, aceea de acum 15 ani. Erau unele firme în stadiu incipient, dar erau și o dorință și o imersiune în ceea ce înseamnă noile relații de piață europene și mondiale, care pe mine m-au impresionat. De aceea veți găsi și firme și localități din județul Bacău în Tratatul de Aderare, tocmai pentru că am avut această experiență. Și nu în ultimul rând pentru că și în momentul de față comunicarea europeană și dezbaterea europeană în România este în decadență față de acum 10 – 15 ani. În schimb, am observat în discuțiile pe care le-am avut cu oficialități academice și oameni de afaceri din Bacău o dorință de dialog tocmai în perioada aceasta în care Uniunea Europeană (UE) se redefinește, iar România își caută o cale mai apropiată, mai implicată în UE, o dorință de dialog despre ceea ce va fi UE și cum se va putea insera România în viitoarea UE. Aceste au fost principalele trei motive pentru care am venit la Bacău, dimpreună cu ceea ce face revista „Economistul” de care m-am atașat în ultima vreme, cu o deschidere apreciabilă către concretul economic, către afacerile din România și mai ales cele susținutre de investiții autohtone, locale, de antreprenori locali, pe care eu nu-i găsesc cu nimic mai prejos decât antreprenorii europeni.

Sunteți omul care a început pentru noi toți apartenența la Uniunea Europeană, dar și unul dintre cei care pe 23 mai, la București, la finalul ciclului de conferințe „România: al doilea deceniu în UE” veți trage concluziile. Sperați ca aceste concluzii să ajungă unde trebuie, să aibă ecou?

Concluziile trebuie să ajungă la noi, românii. Noi vorbim de integrare europeană și ne uităm spre Bruxelles. Dar noi suntem Uniunea Europeană. Deși noi avem deja zece ani de când suntem membri ai UE, ne comportăm ca și cum am fi în afara ei. Noi îi întrebăm pe cei de la Bruxelles ce fac într-o problemă sau alta, dar noi suntem acolo, în gestionarea afacerilor europene, a pieței interne etc. Eu cred că ce se discută în conferințe precum aceea de la Bacău trebuie să se audă în primul rând la București. Și dacă factorii decidenți din afară își vor reaminti că au un mandat în ceea ce privește integrarea europeană a României, atunci am realizat ceva. Liderii de la Bruxelles vor face, în primul rând, ceea ce le spun liderii de la București, pentru că UE este în continuare o structură interguvernamentală, interstatală, nu o federație. Ca urmare, ceea ce trebuie să facem este să sunăm clopoțelul la București, iar dacă văd lideri români foarte agitați, care spun că trebuie să dăm cu pumnul în masă la Bruxelles, eu le-aș spune că trebuie să dăm cu pumnul în masă la București. Și după ce rezolvăm problemele noastre acasă să negociem cât mai eficient și productiv pentru România și pentru cetățenii ei, atât la Bruxelles, cât și în celelalte capitale ale statelor UE.

Văd o îneverșunare la dumneavoastră, la ardeleni, la dumneavoastră personal, împotriva „centralizării”. Nu ar putea genera un pericol de rupere a statului român?

Nu! În ceea ce privește descentralizarea, ea este un demers de modernizare a statului, a instituțiilor, a societății românești, pentru că vedem foarte bine ori o spațiodescentralizare ori asistăm la o atomizare a societății și a statului, ceea ce nu ne dorim. Este în primul rând o descentralizare ca formulă de participare a localităților, a comunităților la procesele de dezvoltare a României și, pe calea aceasta, la procesul european de integrare. Nu este deloc o înverșunare. Nu trebuie să facem lucrurile cu înverșunare, dar trebuie să ne susținem neapărat niște proiecte, iar dacă acestea sunt bune (și toată lumea recunoaște că sunt bune) eu v-aș aminti că în mai 2004 România a lansat o strategie de reformă a administrației publice care prevedea inclusiv descentralizare, formule de organizare regională etc. și care a fost publicată, dar a rămas în Monitorul Oficial. Iar de atunci tot discutăm. De aceea, când avem în vedere ceea ce ni se întâmplă din perspectiva procesului integrării europene, trebuie să ne gândim foarte mult că noi ne-am luat niște angajamente față de noi înșine: că ne dezvoltăm, că mergem pe o cale mai accelerată. Este vorba de un timp pe care trebuie să-l recuperăm și mai ales de procese pe care trebuie să le întărim la noi acasă.

Adică să dăm răspuns la o întrebare care apare și în culegerea dumneavoastră de articole și interviuri „România și calea de viață europeană”, lansată și în Bacău: „Avem o țară, ce facem pentru ea?”

Da, avem o țară. Ce facem pentru ea? Pentru că nimeni nu va veni să ne facă ordine în țară, să ne construiască autostrăzi sau o infrastructură, și cu atât mai puțin nimeni nu va veni să investească în România într-o formulă de risc maxim ci într-o formulă de dezvoltare durabilă de proiecte care sunt susținute de noi toți.

Vă mulțumim pentru răspunsuri și vădorim succes în activitatea de negociere pe care, se vede, nu o părăsiți.

Este domeniul meu și negociez aproape săptămânal cu studenții mei.


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

9 COMENTARII

  1. Economia Bacaului este asa de vibranta incat se aude cum duduie !Si Tariceanu spunea in 2008 ca economia Romaniei duduie ,dar din cauza duduitului prea mare a intrat in criza profunda !

        • taierea salariilor cu 25 %, ceea ce a insemnat omorarea consumului intern, intr-o perioada in care celelalte tari majorau salariile si ofereau ajutoare populatiei pentru ca sa nu se sufoce economia.

          Imprumutul a 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială – banii s-au dus în rezerva BNR.. Ca urmare, BNR elibereaza mare parte din rezervele minime obligatorii ale bancilor, bani cu care au fost salvate mai multe banci aflate in pericol de faliment. Asadar, cu banii imprumutati de stat sunt salvate bancile care au dat credite neperformante.
          Drept consecinta, datoria publica a tarii creste de la 13 la 40% din PIB

  2. S-a facut praf economia Bacaului de atata vibratie, locul marilor fabrici a fost luat de catre supermarketuri, investitii straine in industrie e aproape de zero, mai toate orasele din jur ne-au cam depasit, uitati-va la Piatra Neamt, Roman, Onesti, toate mai au ceva industrie. La noi in 3 mandate a lui Stavarache nu a venit nici un mare investitor, au fost alungati si cei cativa care vroiau sa investeasca in Bacau, in fiecare zi orasul e mai dezolant, oamenii sunt mai saraci cu execeptia catorva categorii de bugetari. Economia Bacaului este sublima dar lipseste cu desavarsire, nimic nu mai atrage Bacaul.

  3. Nenea Elefantul este in trecut. Ne povesteste ce frumos era acum 15 ani cand manca fripturi prin Bacau. De la atatea vibratii (cel putin in ultimii 12 ani) totul s-a naruit intre timp. In afara de sectorul bugetar si o fabrica mai mare, restul e istorie…. si comert.

    • Articolul trebuia sa se intituleze ” O economie pierduta” pt care se potriveste citatul ” “Industria Bacaului este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipseşte cu desăvârşire” (Ion Luca Caragiale).

LĂSAȚI UN MESAJ