Asta e… Din colecția, puțintică istorie… nu strică (V)

Familia care se dorea perfectă

O fortăreață nu bagă în seamă câteva ghiulele. Cade sau este trădată din interior. În istorie au rămas puține citadele care să nu fi fost cucerite. De aici poate și comparația, puțin forțată, despre cuplul care rămâne indestructibil până la final, în fața provocărilor. Asta nu înseamnă că „la castel”, între cele două „cabinete”, nu se făceau destule compromisuri. Să fim totuși obiectivi față de capodoperele înaintașilor, scriitori care au încondeiat poveștile de amor… nefinalizate.

După ce au sfidat toate cuplurile de îndrăgostiți rămase antologice, Ileana și Nicu bat un record. S-au ținut de mână, în zi de sărbătoare, și au trecut în neființă… în același timp, la adânci bătrâneți! Perechea perfectă nu există decât pentru ochii celor din jur. Poate ascunde incompatibilități, „vicii” patologice, în sertărașe mentale bine păstrate, ferite de oprobiul public. La capitolul acesta, locul întâi este ocupat, statistic, de englezi. Unde consangvinitatea (căsătoria între rude), uneori incestul, au fost de-a lungul secolelor chiar politică de stat.



Brexitul revendicat de ei, „insularii”, este o revenire măcar în parte la acea intimitate. Asta…e! Atracția Elenei pentru bărbați și dorința de a apărea în fotografiile oficiale doar înconjurată de aceștia (e plin internetul, așa că nu mai fac referire la foștii ei amanți). Trecutul politic a lui Nicolae, în care a fost îndoctrinat, cizelat și „instruit” de tovarăși, încă de tânăr prin pușcării. Tovarăși cu care a rămas și după… „pretin”. Intrarea într-o lume intelectuală în care nu se puteau integra. A arde cărți, întemnița studenți, profesori, preoți, pentru a-i aduce pe ceilalți la nivelul tău, a distruge ideea dreptului la proprietate și liberă gândire. Probabil că toate au creat și dat un sens relației speciale dintre cei doi, pentru a demonstra că sunt altceva. Poate vă mai amintiți unul din bancurile la modă de prin anii ’80, privind relația intimă dintre cei doi!?

După o vizită lungă prin mai multe state din lumea a treia, ajung și ei acasă. Și-i zice el, când o vede că tot desface la valize: Ileană! Abe… abe… aștept sâ ni băgăm în pat! Vai Nicule! zice și ea. De când aștept și eu să spui asta. Hai, stinge lumina! Stinge el lumina, dormitorul ei… tot luminat. Se duce în dormitorul lui… la fel de luminat. Vine la ea. Vezi tu, așa-i toatâ țara! Le-am zâs sâ nu-și bagi degetele în ochi când nu văd…! Ce progrese…! Ce realizări ale socialismului…!

Pe ce culmi ale societății multilateral dezvo… Hai Nicule-n pat! Lasă ăsta papucii, halatul și țuști, ajunge lângă ea. Nu era pe partea bună. Coboară, dă repede ocol, sare de trei ori pe arcuri, și trage oghealul peste ei. Ea, entuziasmată. Nebunaticule! Ce surpriză-mi faci? După care realizează că dragul de el are un acces de icnituri. Ți-am zis că doctorul ți-a interzis să sari în fund. Hai…! arată-mi! Trage el aer în piept de două ori… Încă un hâc… Uite ce ceas cu fosfor am primit cadou de la Gadafi! Privește și ea curioasă. Ce idee Nicule! Trebuie să dezvoltăm și noi industria chimică de fosfor. Un nou cincinal în trei ani și jumătate. Pleacă în dormitorul lui… mândru de ce nevastă deșteaptă are. Iese și ea la fereastră. Bă!? Care ești de pază în grădină…? Aha! Stinge reflectoarele și vino la raport!

Alte boli

Medicul care se ocupa de el, Alexandru Oproiu, a afirmat că suferea de diverticuloză colonică. Intervenția a fost făcută la vila din Primăverii, cu aparatură adusă de la Fundeni, Oproiu fiind asistat ca specialist doar de ministrul sănătății de atunci, profesorul Eugeniu Proca. O operație destul de dureroasă. Nu se specifică ce tip de medicație, tratament și ce analgezice s-au folosit în timpul recuperării medicale. Ulterior, cert este că, pentru stările de leșin tot mai frecvente, Ceaușescu a apelat la remediile medicinei tradiționale chineze. Avea diabet.

Conform declarațiilor de presă, medicii care i-au făcut autopsia în 1989, ar fi afirmat că mai avea de trait… doar un an. Românii nu și-au pierdut umorul. Acum înființează un muzeu al pancardelor. Privind „la rece”- ca într-o cercetare tardivă la fața locului- fotografii care nu au fost editate niciodată, simt nevoia părerii cititorului avizat.

Sunt imagini de la toate vizitele oficiale făcute în Bacău, însoțit sau nu de Elena, imagini în care Ceaușescu apare relaționând afectiv cu cei mici. Curios că la ultimele două a fost întâmpinat doar de femei… mature. Să fi sesizat cei din anturaj că îl atrăgea prea mult… tânăra generație! Că ideologia despre omul de „tip nou” și „atingerile” reprezentanților „noii ere”, deveneau cam… „ateu – neortodoxe” pentru liderii de partid care veneau cu familia? Vizualizând cadrele, o mamă, un psiholog, un sociolog, un psihiatru sau pedagog, și-ar putea da mai bine cu părerea. Până la replici pro și contra dacă avea înclinații pedofile, rămâne actuală o vorbă înțeleaptă, cu morală tristă… „Unde nu ajunge, mai rămâne!”. Ce facem cu varul? Da…! Varul! Nu a mai este aproape nimic de spoit… din ce s-a clădit pe vremea lor!

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"