Aurica Ţârlea

Cum s-a topit zăpada şi a dat colţul ierbii, familiile de legumicultori din comuna Pânceşti au început să-şi facă planurile pentru culturile de anul acesta. Vremea în încălzire este numai bună pentru însămânţat.

Chiar dacă majoritatea legumicultorilor deţin terenuri şi sere la Dieneţ, răsadurile se pun acasă, în grădina din spate, ascunsă de ochii curioşilor, acolo unde aproape fiecare familie are câte o seră. Familia Ţârlea din comuna Pânceşti şi-a făcut calculele şi a tras linie.

Anul acesta vor cultiva ardei, gogoşari, varză şi roşii. Se pare că aceste legume se vând mai bine decât altele. Cât priveşte sămânţa, acesta este cât se poate de bio, fiind recoltată din producţie proprie.

“Punem sămânţă de-a noastră că ştim sigur ce iese. Am încercat şi noi să face răsaduri cu sămânţă certificată, dar nu am avut aceeaşi producţie. Dacă am stat toată iarna, din martie şi până în octombrie suntem numai pe câmp. Răsadurile urmează să fie plantate la Dieneţ, trebuie refăcută în totalitate instalaţia de udat, după care încep grijile. Sperăm ca anul acesta să ne ferească Dumnezeu de ploi acide, că astea ne omoară. Dacă ploaia e curată, atunci şi plantele cresc şi dau rod. Legumicultura rămâne totuşi o loterie. Poţi să câştigi, dar poţi la fel de bine să pierzi toată munca de un an”, declară Aurica Ţârlea, legumicultor

Pe femeie am găsit-o la poartă, dereticând. Vremea frumoasă nu-i dă pace şi trebuie să facă ceva. Sera din spatele casei este în grija fiului şi a norei, un cuplu tânăr, care va prelua într-o zi afacerea familiei. Curioasă, nora se apropie de mama soacră şi completează cu lux de amănunte întregul proces de la însămânţare şi până la recoltare, însă, doreşte să rămână în anonimat. “Dacă dă o ploaie acidă peste răsaduri, cade toată floarea. Nu dăm cu erbicid, pentru că acesta afectează plantele, aşa că o să tot fie de prăşit. Picurătoarele trebuie şi ele verificate periodic pentru că se mai înfundă, iar în tot acest timp vom fi pe câmp. Dacă avem un an roditor, mare parte din marfă o vindem en-gross. Mai stăm şi la tarabă, pentru că pierdem mult la en-gross. La câmp este însă mult de muncă şi trebuie să avem în vedere multe alte lucruri. Clienţii noştri ne judecă şi încearcă să mai negocieze la preţ, însă, dacă ar şti câtă muncă depunem până să ajungă marfa pe tarabă, ne-ar da bani în plus”, spune femeia.

La un moment dat, în pragul porţii apare şi Constantin Ţârlea. Plin de unsoare pe mâini, curăţa de zor o piesă de tractor. Era clar că treburile au o rânduială în familia Ţârlea. Tatăl se ocupa de tractoare, mama avea grijă de gospodărie şi d’ale gurii, iar tânăra generaţie avea în grijă sera. Întrebaţi dacă se câştigă bine din legumicultură, membrii familiei Ţârlea au răspuns unitar: “dacă vremea ne va fi favorabilă, atunci vom câştiga bani frumoşi”.

loading...

Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

LĂSAȚI UN MESAJ